Proiectul nuclear PAKS II din Ungaria, supus dezbaterii publice transfrontaliere în România

Vecinii noştri unguri vor să mai construiască două reactoare nucleare. În acest context, două ONG-uri îşi exprimă temeri legate de evaluarea proiectului şi-i invită pe cetăţeni la dezbateri.
(Captură Foto)
Loredana Diacu
24.09.2015

La centrala nuclear-electrică Paks din ţara vecină, Ungaria, este planificată construcţia a doua noi reactoare. În cadrul procesului de obţinere a autorizaţiei de mediu, având în vedere că acest proiect se supune prevederilor Convenţiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, vor avea loc consultări cu publicul iar ONG-urile îi invită pe români să se informeze şi, nu în ultimul rând, să reacţioneze.

Consultări publice vor avea loc pe 28, 29 şi 30 septembrie în Oradea, Timişoara şi Bucureşti iar prealabil dezbaterilor, Greenpeace şi Terra Mileniul III, ONG-uri preocupate de această problemă îşi exprimă o serie de temeri legate de proiectul vecinilor unguri.

Redăm observaţiile celor două ONG-uri, potrivit comunicatului de presă remis de Terra Mileniul III redacţiei Epoch Times.

"Greenpeace consideră că studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul de construire a două reactoare nucleare la centrala Paks din Ungaria are o serie de deficienţe şi nu reprezintă o bază suficientă de evaluare pentru obţinerea autorizaţiei de mediu''.

Astfel, studiul de impact nu analizează detaliat riscul şi impactul accidentelor majore ''dincolo de baza de proiect (precum cele cauzate de seisme, inundaţii, terorism, sabotaj, război etc.). Capitolele cu privire la managementul deşeurilor radioactive şi dezafectarea centralei nu furnizează datele şi garanţiile cu privire la localizarea şi procesul de depozitare finală a deşeurilor şi asigurarea fondurilor pentru aceste activităţi. De asemenea, nu a fost prezentat impactul asupra mediului asociat gestionării deşeurilor radioactive.

Studiul de impact nu prezintă detalii şi calcule cu privire la fezabilitatea economică şi finanţarea proiectului sau pentru alternative ale acestuia, în condiţiile în care aspectele financiare au o legătură directă cu analiza impactului asupra mediului (în special pentru fundamentarea alegerii acestui tip de capacitate de producţie în detrimentul alternativelor). Este necesară o consultare mai largă în Ungaria, până acum fiind invitaţi la consultări doar cetăţenii dintr-o arie limitată din jurul centralei''.

Fundaţia Terra Mileniul III mai transmite următoarele obiecţii şi solicitări:

''Din punctul de vedere al accidentelor grave, este necesară includerea în analiză a unor scenarii care implică probleme la două sau mai multe dintre unităţile care funcţionează în prezent pe amplasamentul de la Paks. Fostul subsecretar pentru energie Attila Holodi a declarat presei că pe baza studiului de fezabilitate din anul 2008, o serie de cadre universitare au tras concluzia că Dunărea nu va putea face faţă căldurii suplimentare descărcate de către Paks II, prognozând că temperatura apei va creşte la 30 de grade cu consecinţe catastrofale pentru fauna fluviului.

Directiva 2011/70 / Euratom, prevede ca fiecare stat membru trebuie să stabilească un program de management a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive până la august 2015. Însă Ungaria nu a prezentat un astfel de program până în luna iulie 2015, prin urmare evaluarea informaţiilor din Raportul EIM poate fi doar preliminară. De aceea cerem ca partea de gestionare a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive să fie discutate în concordanţă cu această viitoare strategie naţională."

Lucian Ştirb, reprezentant Terra Mileniul III, precizează: "Cerem ca toate informaţiile să fie disponibile în cadrul procedurii de Evaluare a Impactului de Mediu, inclusiv cele secrete apărute pe surse în iunie 2015. Dacă informaţiile cele mai recente nu pot fi puse la dispoziţia publicului pentru a fi consultate şi dezbătute procedura de EIM va trebui amânată."

Consultările publice, conform calendarului stabilit de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România, vor avea loc astfel:

  • Oradea, 28 septembrie, ora 12, la sediul Prefecturii, Sala Mare – Parcul Traian nr. 5;

  • Timişoara, 29 septembrie, ora 11, la sediul Consiliului Judeţean, Sala Multifuncţională, Bd. Revoluţiei 1989 nr. 17;

  • Bucureşti, 30 septembrie, detaliile nu au fost stabilite.

La procedura de consultare Espoo mai iau parte şi următoarele state: Austria, Cehia, Grecia, Croaţia, Malta, Germania, Slovacia, Slovenia, Ucraina.

Centrala nucleară Paks se află la 100 km sud de Budapesta şi aproximativ 200 km de Timişoara. Cele patru reactoare de la centrala nucleară Paks au fost puse în funcţiune între anii 1982 şi 1987, capacitatea instalată a centralei fiind în prezent de 2 000 MW. Perioada de funcţionare a reactoarelor a fost proiectată ca fiind de 30 ani; este planificată însă extinderea licenţei de operare pentru toate cele patru reactoare cu 20 de ani (până în 2032-2037).

Pe platforma centralei Paks este planificată construcţia a încă două reactoare ruseşti de câte 1200 MW putere instalată. Proiectul urmează să fie finanţat cu un împrumut de 10 miliarde de euro din partea Rusiei. Consultări publice au mai avut loc până acum în luna mai 2015, în regiunea centralei nucleare Paks, nu şi în alte localităţi.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor