Proiectele „grafenul” şi „creierul uman”, finanţate de CE cu câte un miliard de euro
alte articole
Iniţiativele „grafenul” şi „creierul uman” sunt marile câştigătoare ale unui concurs dedicat tehnologiilor viitoare şi emergente (FET). Cele două proiecte vor beneficia fiecare de un miliard de euro, finanţându-se astfel zece ani de ştiinţă de vârf la nivel mondial, la intersecţia dintre ştiinţă şi tehnologie. De asemenea, fiecare iniţiativă implică cercetători din cel puţin 15 state membre UE şi aproape 200 de institute de cercetare.
Proiectul „grafenul” va explora şi va utiliza proprietăţile unice ale acestui material revoluţionar pe bază de carbon. Grafenul are o serie de proprietăţi fizice şi chimice care îl fac un conducător de electricitate mult mai bun decât cuprul, precum şi cel mai subţire material. De asemenea, este de 100-300 de ori mai rezistent decât oţelul, având totodată proprietăţi optice unice. În 2004, oamenii de ştiinţă europeni au făcut posibilă utilizarea grafenului, iar substanţa are potenţialul de a deveni materialul minune al secolului al XXI-lea, aşa cum a fost plasticul în secolul al XX-lea, inclusiv prin înlocuirea siliciului în produsele TIC.
Iniţiativa „creierul uman” va crea cea mai mare platformă experimentală din lume destinată elaborării celui mai detaliat model al creierului, pentru a studia funcţionarea creierului uman şi, în cele din urmă, pentru a dezvolta tratamente personalizate pentru afecţiunile neurologice şi conexe. Această cercetare stabileşte bazele ştiinţifice şi tehnice pentru realizarea unor progrese medicale care ar putea îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii a milioane de europeni.
Prin programele sale de finanţare a cercetării şi a inovării, Comisia Europeană va susţine timp de zece ani proiectele „grafenul” şi „creierul uman” ca proiecte emblematice FET. Finanţarea susţinută a proiectelor pe toată durata acestora se va face pe baza programelor-cadru de cercetare ale UE, în principal a programului Orizont 2020 (2014-2020), care este în prezent negociat în Parlamentul European şi în Consiliu.
„Pentru a menţine poziţia Europei ca superputere în materie de cunoaştere, trebuie să gândim inimaginabilul şi să exploatăm cele mai valoroase idei. Acest concurs de mai multe miliarde recompensează progresele ştiinţifice europene şi arată că, atunci când acţionăm cu ambiţie, putem dezvolta cea mai bună cercetare în Europa. Pentru a menţine competitivitatea Europei, pentru ca Europa să continue să fie leagănul excelenţei ştiinţifice, liderii europeni trebuie să adopte un buget ambiţios pentru programul Orizont 2020 în următoarele săptămâni”, a declarat Neelie Kroes, vicepreşedinte al Comisiei Europene.
Proiectul „grafenul” este condus de profesorul Jari Kinaret de la Universitatea Chalmers din Suedia. Iniţiativa emblematică implică peste 100 de grupuri de cercetare, cu 136 de cercetători principali, inclusiv patru laureaţi ai premiului Nobel. Proiectul „creierul uman” angrenează oameni de ştiinţă din 87 de instituţii şi este condus de profesorul Henry Markram de la École Polytechnique Federale din Lausanne.
Orizont 2020 este noul program al UE pentru cercetare şi inovare, prezentat de Comisie ca parte a propunerii sale pentru bugetul UE în perioada 2014 - 2020. Pentru a stimula cercetarea şi inovarea, ca factori generatori de creştere şi de locuri de muncă, Comisia a propus un buget ambiţios de 80 de miliarde de euro pe şapte ani, în care se încadrează inclusiv însuşi programul de iniţiative emblematice.
Astfel, câştigătorii vor primi până la 54 de milioane EURO proveniţi din programul de lucru TIC 2013 al Comisiei Europene. Alte fonduri vor proveni din viitoare programe-cadru de cercetare ale UE, de la parteneri privaţi, inclusiv universităţi, de la statele membre şi de la actori din sector.
Grafenul promite să devină pe termen lung la fel de important ca oţelul sau plasticul. Cercetarea privind acest material este un exemplu de nanotehnologie translaţională emergentă: descoperirile realizate în laboratoarele academice sunt rapid încorporate în utilizări şi produse comerciale. Grafenul şi materialele conexe au potenţialul de a avea un impact profund în domeniul TIC pe termen scurt şi lung: integrarea componentelor din grafen cu componentele electronice bazate pe siliciu şi înlocuirea treptată a siliciului sau dezvoltarea unor utilizări complet noi. Dincolo de TIC, cercetarea grafenului va avea un impact semnificativ asupra energiei şi transportului, precum şi asupra sănătăţii.
Proiectul „creierul uman”: prin simularea creierului în neuroştiinţă şi neuroinformatică se vor colecta şi integra date experimentale, identificându-se şi acoperindu-se lacunele din cunoştinţele noastre. În medicină, rezultatele proiectelor vor ameliora diagnosticarea, împreună cu simularea bolilor şi a medicamentelor. În informatică, noi tehnici de calcul intensiv interactiv, axate pe nevoile din domeniul simulării creierului, vor influenţa o serie de sectoare, în vreme ce dispozitivele şi sistemele, modelate după creier, vor depăşi limitele fundamentale ale tehnologiilor actuale în ceea ce priveşte eficienţa energetică, fiabilitatea şi capacitatea de programare, deschizând drumul pentru sisteme cu o inteligenţă asemănătoare inteligenţei specifice creierului.
