Prof. univ. dr. Nicolas Dima: ”Cele mai expuse ţări la o eventuală agresiune rusească sunt Polonia, România şi statele baltice”

”Rusia e capabilă să instige populaţia din Odessa la răzmeriţă şi să taie accesul Ucrainei la Marea Neagră şi chiar să ajungă la Gurile Dunării, dar este puţin probabil c-o va face pentru că este la capătul resurselor sale economice şi militare. Cele mai expuse ţări la o eventuală agresiune rusească sunt Polonia, România şi statele baltice, dar nu cred că ruşii vor încerca să facă ceva, pentru ca NATO va riposta şi s-ar putea declanşa o mare conflagraţie. Nimeni nu doreşte un război major, dar uneori războaiele pot fi declanşate şi din neglijenţă”, a afirmat Nicolas Dima, fost deţinut politic şi profesor în SUA, în cadrul conferinţei ”Război şi Pace: Europa de Est”, organizată ieri de Universitatea Româno-Americană.

Analistul american pe geopolitica Europei de Est şi Rusia a susţinut că ”Rusia a fost întotdeauna un stat agresiv şi expansionist, care nu şi-a respectat angajamentele decât dacă au fost în favoarea intereselor ei. Se poate schimba Rusia? Putea fi ea integrată în UE şi NATO? Nu, pentru că ar deveni un hinterland din punct de vedere economic, iar din punct de vedere politic ar risca să se dezmembreze”. În opinia sa, Moscova rămâne captiva panslavismului şi teoriilor geopolitice de secol 19.

Nicolas Dima consideră că Rusia ”nu se mai poate confrunta militar SUA şi NATO, dar le poate face imense greutăţi în Siria, Iran sau Ucraina. Deocamdată conflictul est-vest este latent, dar are mai multe fronturi, iar pe cel psihologic-subversiv ruşii sunt mari maeştri. Asistăm acum la un conflict informatic între Rusia şi Occident”. Analistul avertizează că actualul conflict dintre Ucraina şi Rusia s-ar putea transforma într-unul între NATO şi Rusia, care curtează China şi ţările arabe, şi ar putea degenera.

Reintegrarea Moldovei

Referitor la situaţia Republicii Moldova, Dima a susţinut că ”acest teritoriu de peste Prut rămâne o problemă geopolitică nerezolvată care ar trebui să zguduie conştiinţa liderilor români. Problema Basarabiei va reveni în actualitate în cazul unui conflict major sau a unei noi rearanjări internaţionale”.

Analistul prognozează că în 15-20 de ani, dacă nu se întâmplă nimic violent, se va ajunge o reaşezare geopolitică prin care Basarabia va reveni paşnic în componenţa României. Pe de altă parte, el acuză o abordare rigidă şi birocratică a UE şi SUA faţă de Chişinău, arătând că problemele nu pot fi soluţionate doar prin ajutor financiar de sute de milioane de dolari. În opinia sa, singura soluţie este sprijinirea elementului românesc din Basarabia şi unirea Moldovei cu România care ar întări flancul sud-estic al NATO şi securitatea la Marea Neagră.

Conflictul ucrainean

Estul Ucrainei este puternic industrializat şi rusificat şi este greu de imaginat că Moscova va renunţa la el de bunăvoie.

Nicolas Dima s-a referit şi la situaţia complicată din Ucraina, afirmând că ”ruşii şi ucrainenii sunt înrudiţi iar identitatea multora dintre ei este destul de neclară. Frontierele actuale ale Ucrainei au fost create arbitrar şi abuziv de Stalin. Crimeea este un exemplu ilustrativ pentru că a fost acordată Ucrainei de Nikita Hruşciov. Teritoriile româneşti au fost şi ele atribuite arbitrar Ucrainei”.

Pe de altă parte, analistul a subliniat că Estul Ucrainei este puternic industrializat şi rusificat şi este greu de imaginat că Moscova va renunţa la el de bunăvoie. ”În plus, actuala generaţie de ruşi rămâne naţionalistă, xenofobă şi anti-americană şi sprijină conducerea de la Kremlin. Moscova are o experienţă militară şi diplomatică mare şi ştie cum să manipuleze interesele ţărilor din Europa de Vest şi de Est”, a adăugat el. Fostul jurnalist la Vocea Americii a mai arătat că Rusia ştie să exploateze nemulţumirile din ţări precum Grecia, Slovacia, Cehia sau Ungaria şi încearcă să fisureze unitatea europeano-americană.

”Globalizarea politică tinde către o nouă ordine mondială puţin cunoscută, decisă în culise, şi care trezeşte neîncredere şi reticenţă. La momentul de faţă SUA, Europa de Vest şi Israelul promovează o politică internaţionalistă de liberalizare a frontierelor şi a comerţului, astfel încât cei care controlează marile companii să aibă de profitat. Pe de altă parte, ţări precum Rusia şi China manifestă un naţionalism tot mai accelerat”, a concluzionat Dima. În opinia sa, există posibilitatea izbucnirii unei mari conflagraţii între cele două tendinţe.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.