Prof. dr. Harald zur Hausen, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, la Bucureşti

Laureatul premiului Nobel pentru Medicină în 2008, prof. Harald zur Hausen, a făcut referire luni, în discursul său susţinut la evenimentul "Nobel în România", organizat de revista medicală "Hipocrate", la următoarele obiective ale activităţii sale de cercetare privind agenţii infecţioşi implicaţi în patologia tumorală, în particular virusul TT (TTV).
Epoch Times România
24.11.2010

Laureatul premiului Nobel pentru Medicină în 2008, prof. Harald zur Hausen, a făcut referire luni, în discursul său susţinut la evenimentul "Nobel în România", organizat de revista medicală "Hipocrate", la următoarele obiective ale activităţii sale de cercetare privind agenţii infecţioşi implicaţi în patologia tumorală, în particular virusul TT (TTV).

Autorul descoperirilor care au permis identificarea papilomavirusurilor umane în postura elementelor cheie care determină cancerul de col uterin s-a referit şi la importanţa dietei şi exerciţiului fizic în prevenirea cancerului.

Descoperirile profesorului Hausen includ detectarea de noi tipuri ale papilomavirusului uman (HPV), izolarea genomurilor tipurilor HPV 16 şi 18 şi descrierea expresiei genelor specifice ale acestuia, integrate în genomul celulei tumorale gazdă. Aceste descoperiri au permis înţelegerea carcinogenezei cervicale, caracterizarea istoriei naturale a infecţiei cu papilomavirus şi au pavat calea pentru dezvoltarea de vaccinuri preventive.

"Am o senzaţie de maximă împlinire profesională şi sufletească atunci când mă gândesc că la capătul cercetărilor pe care le-am desfăşurat se află un vaccin care poate preveni teribila maladie numită cancer de col uterin. Vaccinurile pe care le avem la dispoziţie pot să prevină cea mai mare parte dintre cazurile de cancer de col uterin. Este important să se înţeleagă importanţa vaccinării, chiar dacă rezultatele nu se pot vedea pe moment, ci peste 15 - 25 de ani, în fapt termenul mediu în care se dezvoltă această malignitate de la momentul contactării human papilloma virus. Din punctul meu de vedere vaccinarea anti-HPV este o acţiune de succes maxim", a declarat prof. dr. zur Hausen. El a adăugat că nu numai fetele, ci şi băieţii ar trebui să se vaccineze, pentru că dacă fac sex oral există riscul dezvoltării cancerului bucal sau anal, ei fiind şi purtătorii virusului. Vaccinarea la băieţi se face între 9 şi 11 ani şi numai după un set de analize.

Cariera profesorului zur Hausen s-a centrat în cea mai mare parte pe demonstrarea relaţiei de cauzalitate dintre diferite tipuri virale şi apariţia unor forme de cancer. Laureatul premiului Nobel a spus că mai sunt încă multe de făcut în ceea ce priveşte decriptarea acestei boli.

De asemenea, profesor Laurenţiu Popescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale din România şi preşedintele Secţiei Medicale a Academiei Române, l-a evocat pe singurul român laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, prof. dr. George Emil Palade, dar şi destinul profesional al Prof. Victor Babeş, nominalizat de 19 ori pentru a i se decerna Premiul Nobel.

În a doua parte a discursului său, domnul academician Laurenţiu Popescu a propus auditoriului cea mai recentă descoperire a echipei pe care o conduce la Institutul Victor Babeş din Bucureşti: un nou tip de celule, telocitele, cu posibile implicaţii revoluţionare în medicina regenerativă.

În continuare, Prof. Nicolae Hâncu, preşedinte de onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, a oferit un tablou al momentului noiembrie 2010 asupra relaţiei complexe şi în continuă dinamică dintre cele patru entităţi numite nutriţie, obezitate, diabet şi cancer, care fac parte dintr-un amplu demers de prevenţie la nivel european.

A doua parte a manifestării a constat în principal dintr-o restituire de onoare a meritelor cercetării româneşti de-a lungul timpului. Astfel, prof.dr. Constantin Ionescu-Târgovişte a abordat în mod specific subiectul Nicolae Paulescu.

Controversa creată în jurul numelui său durează de aproape un secol, iar descoperirea operei sale, dincolo de identificarea şi descrierea insulinei, este un demers continuu şi marcat de surprize plăcute pentru oricine este interesat. Prof. dr. Ionescu-Târgovişte a prezentat astfel aspectele mai puţin cunoscute ale activităţii ştiinţifice a lui Nicolae Paulescu, "un prototip al noului doctor, al doctorului academician care se bazează pe dovezi ştiinţifice în descoperirea unor noi medicamente şi tratamente".

Au fost de asemenea pronunţate alte nume sonore, printre care Gr. T. Popa, "valoarea descoperirilor sale din domeniul relaţiilor neuroendocrine, sistemul post-hipofizar, asigurându-i o recunoaştere mondială. Gr. T. Popa rămâne în istoria endocrinologiei prin descoperirea sistemului vascular port hipotalamo-hipofizar"; Ion T. Niculescu, cu volumul său din 1925 "Les noyaux gris centraux et la region mesencephalo-sousoptique", care sintetizează rezultatele colaborării cu Charles Foix; Gh. Marinescu, fondatorul Şcolii Româneşti de Neurologie, "dintre studiile sale trebuind a fi menţionate descrierea reflexului palmo-mentonier în afecţiunile sistemului piramidal şi izolarea unei boli eredo-degenerative a sistemului nervos cunoscută în literatură sub numele de sindrom Marinescu-Sjogren"; sau Nicolae Ionescu Siseşti, unul dintre colaboratorii cei mai apropiaţi ai lui Marinescu.

Prof.dr. Radu Vlădăreanu, a adus în discuţie paternitatea testului Pap" ("Sau Bab"?", întreabă acesta) într-o prezentare comparativă a cercetărilor grecului Papanicolau şi românului Aurel Babeş.

"La manifestarea Nobel în România am avut posibilitatea să stăm faţă în faţă cu unul din laureaţii Premiului Nobel, o manifestare care este un omagiu adus inteligenţei umane şi forţelor cognitive care stau la baza cercetării ştiinţifice. În luările de cuvânt am avut întâi o prezentare a unei cercetări originale - şi aş putea spune - cu un uşor parfum de candidatură la Premiul Nobel, despre telocite. Şi am avut o prezentare a cercetărilor care au dus efectiv la Premiul Nobel. Apoi am completat evocând oameni care au adus o contribuţie esenţială la progresul medicinii, care nu au luat Premiul Nobel; ei nici nu candidau la acest lucru. Oamenii de ştiinţă care au fost citaţi aici au cercetat din pasiune şi atraşi de misterul realităţii care ne înconjoară şi cu acea credinţă specifică profesiunii noastre" a accentuat prof. dr. Constantin Bălăceanu-Stolnici.

"Vizita prof. dr Harald zur Hausen la Bucureşti, la invitaţia revistei Hiprocrate, constituie un moment special nu doar pentru noi, membrii revistei, ci îndrăznesc să afirm pentru întreaga medicină românească. Printre atâtea incertitudini care decurg din activitatea cotidiană a medicului român, nu trebuie pierdute din vedere reperele de valoare. Profesorul zur Hausen este unul dintre modele esenţiale ale medicinei contemporane şi suntem onoraţi să îl avem ca oaspete", a declarat şi dr. Marius Geantă, redactorul şef ale revistei Hipocrate.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor