Problema discrimănării grupurilor vulnerabile în sistemul de sănătate din România, temă dezbătută în conferinţă internaţională

Cercetările şi studiile efectuate relevă că minoritatea roma se confruntă cu probleme nu numai de sănătate, ci şi din punctul de vedere al nevoilor economice pe care membrii acesteia le au, a declarat vineri pentru AGERPRES dr. Eugenia Bratu, de la Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate.

Din punctul de vedere al problemelor de sănătate s-a constatat că această grupare minoritară suferă de boli cardiovasculare, boli transmisibile, din cercetările efectuate reieşind că proporţia celor care au acces la serviciile de sănătate este mai mare în grupurile în care există mediatori sanitari.

Asociaţia pentru Dezvoltare şi Incluziune Socială (ADIS) a organizat vineri conferinţa internaţională cu tema "Etica şi non-discriminarea grupurilor vulnerabile în sistemul de sănătate din România", temă care este şi suport de curs rezultat al campaniei Advocacy pentru introducerea în curricumul universitar a unei curs în domeniul eticii şi nediscriminării grupurilor vulnerabile cu relevanţă în serviciile medicale de sănătate.

Cu acest prilej, prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa", a declarat că începând cu anul universitar 2011-2012 acest curs a fost introdus în universitate. De asemenea, a fost elaborat şi un manual intitulat "Sănătate şi nediscriminare", în cadrul proiectului derulat de ADIS cu sprijinul financiar al Open Society Foundation(Roma Health Project.

Astărăstoae a evidenţiat că acest curs a fost frecventat de 200 de studenţi, deşi caracterul lui este opţional.

Rectorul Universităţii din Iaşi a spus că în universitate sunt locuri pentru etnia romă finanţate de Ministerul Educaţiei, dar şi finanţate prin veniturile proprii ale universităţii - un număr de 140. El a evidenţiat că studenţii nu au restanţe iar cei din anul trei au fost în Spania şi Franţa, cu burse în cadrul programului Erasmus, unde au lăsat "o opinie bună".

Prof. Vasile Astărăstoae şi-a exprimat speranţa că astfel de cursuri privind discriminarea vor fi incluse şi în alte universităţi. De altfel, Universitatea de Medicină "Iuliu Haţieganu" de la Cluj şi-a anunţat această opţiune de a deschide cursuri de etică şi nondiscriminare, dar şi Universităţile de la Târgu Mureş şi Timişoara.

"Este necesar pentru studenţi să existe astfel de cursuri, mai ales pentru sănătate", a apreciat prof. Astărăstoae.

Potrivit acestuia, medicii nu sunt pregătiţi să identifice elementele de discriminare şi să lupte împotriva lor.

Starea de sănătate a romilor este precară pe anumite grupe de afecţiuni din cauza condiţiilor economice, sociale şi culturale şi pentru că aceştia nu au acces la servicii de sănătate, a opinat rectorul Universităţii din Iaşi.

Acesta a mai făcut referire la faptul că probleme ale minorităţii roma sunt în toată Europa, o singură ţară reuşind să rezolve acest aspect, Portugalia, şi asta prin instruirea minorităţii, care apoi să lucreze în comunităţile lor.

El a accentuat asupra faptului că toleranţa, nediscriminarea reprezintă "obligaţie morală".

În anul 2011, la solicitarea ADIS a fost realizată o cercetare cu tema "Sănătate şi nediscriminare", care şi-a propus estimarea gradului de interes al studenţilor de a participa la un curs universitar privind etica şi nondiscriminarea persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, în special a persoanelor de etnie romă, în sistemul de sănătate.

Cercetătorul Mihai Cătălin Cazacu, cel care s-a ocupat de cercetare, a subliniat că aceasta a relevat că 96% dintre respondenţi consideră că există discriminare în România, 78% dintre studenţii intervievaţi având convingerea că originea etnică sau rasială este motiv de discriminare.

Un procent de 71% dintre participanţi au considerat că o persoană poate fi refuzată la angajare pe criterii etnice iar 61% au apreciat că accesul unei persoane într-un loc public poate fi refuzat pe criterii etnice.

Majoritatea studenţilor intervievaţi au fost de părere că cele mai discriminate persoane într-un spital din România sunt cele infectate cu HIV/SIDA şi persoanele de etnie romă.

În ceea ce priveşte sistemul sanitar, 52% au considerat că discriminarea se întâmplă des în acest sistem iar 20% - foarte des.

Majoritatea studenţilor intervievaţi au fost de părere că cele mai discriminate persoane într-un spital din România sunt cele infectate cu HIV/SIDA şi persoanele de etnie romă.

Cătălin Cazacu a menţionat că deşi mulţi dintre studenţi au cunoştinţe generale despre fenomenul discriminării, această categorie nu a trăit experienţe discriminatorii.

El a mai făcut referire la faptul că cercetarea a evidenţiat că în multe situaţii studenţii deţin informaţii corecte legat de discriminare, totuşi, aceste cunoştinţe au impact limitat asupra atitudinilor, percepţiilor şi dispoziţiilor de a acţiona.

Analiza datelor care indică distanţa socială faţă de diferite categorii sociale relevă că atitudinea neutră apare mai des în perspectiva practicării profesiei de medic.

Într-o majoritate relativă studenţii au exprimat opţiunea de a se înscrie la un curs privind prevenirea intoleranţei şi a discriminării, a mai spus Cătălin Cazacu.

Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Ferenc Asztalos, a arătat că promovarea conceptului este o formă de prevenţie a eventualelor conflicte.

În ceea ce priveşte petiţiile care au fost primite la consiliu privind discriminarea în sănătate din partea grupurilor de romi, acestea nu sunt prea multe, a susţinut Csaba Ferenc Asztalos.

El a evidenţiat importanţa unui curs privind educaţia pentru nediscriminare pentru că acesta poate contribui la educaţie.

Csaba Ferenc Asztalos s-a referit şi la proiectul de lege a sănătăţii, din care lipseşte "cu desăvârşire" referirea la discriminare sau inechitate în acordarea asistenţei medicale, adăugând că CNCD se va implica în dezbaterea publică a acestui proiect.

Preşedintele CNCD a admis că este foarte mult de lucru cu privire la prevenţia bolilor pentru care este necesară educaţia şi şi-a oferit disponibilitatea pentru a finanţa diferite activităţi, cum ar fi şcolile de vară cu teme care să privească etica şi nediscriminarea în sănătate, subliniind că schimburile de experienţă pe acest segment sunt foarte utile.

Fenomenul numit "discriminare" este o realitate, chiar dacă foarte greu este recunoscut, au subliniat participanţii la conferinţă. Aceştia au evidenţiat că schimbarea mentalităţilor reprezintă un proces îndelungat, ce necesită un început în educaţia timpurie a tinerilor.

În România, conform recensământului din 2002 trăiesc 535.250 de romi. Neoficial însă, numărul lor este mult mai mare.