Primul român care cere azil politic în Rusia. A fondat Partidul Vadimist Român şi e acuzat penal de "ameninţare şi lovire"

Fondatorul Partidului Vadimist Român, Zah Julien Sorel, a anunţat luni că se află la Moscova, unde va solicita azil politic.

„Numele meu este Zah Julien Sorel, sunt din Maramureş şi azi 09.09.2024 depun actele pentru azil politic în Rusia, la Moscova”, a transmis Zah redacţiei Aktual24.ro.

Julien Sorel Zah a fost membru al PRM Maramureş, de unde a fost dat afară în urmă cu câţiva ani. Ulterior, el a devenit membru fondator al Partidului Vadimist Român.

În 2021, a fost arestat preventiv, fiind cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de hărţuire, ameninţare şi lovire sau alte violenţe.

Pe pagina de Facebook, Zah are ca imagine reprezentativă mai multe gloanţe cu capul despicat, el promovând de altfel pe contul său discursurile naţionaliste ale lui Vadim Tudor.

Drept la replică a lui Zah Julien Sorel

Ulterior publicării acestui articol, Zah Julien Sorel a transmis un drept la replică pe care îl redăm integral

„Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.” (art. 1349) – cu referire la conduita, acţiunile şi inacţiunile organelor de cercetare şi judiciare, deoarece presa pune la dispoziţia societăţii strict informaţiile oficiale.

„Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice” (art. 31 alin. (4) din Constituţia României), cu referire la organele de cercetare care au avut interes să pună la dispoziţia presei informaţii conforme cu acţiunile acestora arbitrare, nu reale.

„Orice persoană fizică sau juridică, indiferent de naţionalitate, ale cărei drepturi sau interese legitime, în special reputaţia şi imaginea publică, au fost lezate prin prezentarea de fapte inexacte în cadrul unui program, beneficiază de dreptul la replică sau la rectificare.” (art. 41 C.civ. (1)).

Prin Dreptul la replică vreau să subliniez realitatea şi că există un real pericol pentru cetăţeni, nu doar să le fie afectată imaginea publică sau reputaţia, ci chiar drepturile universale ale omului, cu consecinţe extrem de grave, de represiune nedreaptă şi rele tratamente, pedepsite de Codul Penal, dar ignorate de organele de cercetare şi judiciare, de parcă nu ar exista aceste infracţiuni în Codul Penal, la fel ca şi infracţiunile de abuz în serviciu, omisiunea sesizării, mărturia mincinoasă, inducerea în eroare a organelor judiciare, mărturia mincinoasă din calitatea de expert, violarea corespondenţei, influenţarea declaraţiilor, fals tehnic, uz de fals, fals în înscrisuri, obstrucţionarea justiţiei, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri, falsul în declaraţii, divulgarea secretului profesional, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, fals intelectual, favorizarea făptuitorului, grupul infracţional şi lipsirea ilegală de libertate, toate în formă agravată şi continuată.

Precizez că informaţiile puse la dispoziţie de către organele de cercetare şi preluate de către dumneavoastră sunt strict o justificare a acţiunilor arbitrare şi au afectat prezumţia de nevinovăţie, influenţând şi continuând să influenţeze opinia publică în mod incorect asupra subsemnatului.

„Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună societăţile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare.” Totuşi, nu trebuie omise şi prevederile pct. 2 conform cărora, „Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică,constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.”
(art. 10 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale) – subliniez că nu mă refer la libertatea presei, mai ales că presa a fost servită strict cu deznodământul, nu cu metodele prin care au ajuns la un astfel dedeznodământ.
Astfel, subliniez că îmi asum afirmaţiile deoarece precizez că deja am depus majoritatea plângerilor penale către instituţiile statului la nivel de Ministerul Afacerilor Interne,

Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Corpul de Control al Prim-Ministrului, IJ, CSM, DGA, DNA, Instituţia Preşedinţiei, cu menţiunea de a fi trimise spre competentă şi imparţială soluţionare, ţinând cont că persoanele reclamate fac parte din toate instituţiile de cercetare şi judiciare din Maramureş, iar în aceste condiţii majoritatea au fost trimise la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi Oradea, dar şi pe la Maramureş unde se cam rătăcesc. Împotriva modului în care s-au făcut cercetările în dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare, subsemnatul am depus mai multe sesizări, plângeri penale şi o petiţie la Drepturile Omului de la Geneva, dar şi la alte instituţii Europene dar si de nivel mondial, în care am precizat cu dovezi abuzurile şi falsurile săvârşite de
organele de cercetare şi apoi de organele judiciare.

Precizez că îmi asum textul care l-am scris dar şi Dreptul la Replică în nume personal în această cerere semnată atât olograf electronic cât şi cu semnătură electronică calificată. Vă rog să acordaţi atenţie acestei cereri şi să publicaţi permiteţi libertatea Dreptului la
replică a subsemnatului şi astfel de a răspunde, în legătură cu situaţia prezentată în publicaţia dumneavoastră, în mod liber, corespunzător şi imparţial, în conformitate cu Drepturile Universale ale Omului, cu drepturile din Constituţia României şi cu standardele profesionale ale jurnalismului.