Primul război datorat apei: Egipt - Etiopia, din cauza unui baraj

Eiopia a ridicat un baraj pe Nilul albastru, afectând apa ţărilor din aval
„Marele Dig al Renaşterii” de pe Nilul Albastru în Etiopia. (EBRAHIM HAMID / AFP / Getty Images)
Mioara Stoica
22.01.2014

„Marele Dig al Renaşterii” (Renaissance Dam), este numele mega proiectului pe care Etiopia vrea să-l realizeze pe Nilul Albastru, în apropiere de granita sudaneză. Proiectul prevede construirea unei centrale hidroelectrice gigant pentru a produce suficientă electricitate care, din punctul său de vedere, va stimula dezvoltarea economică a ambelor ţări. Cairo consideră construcţia drept o "încălcare a acordurilor internaţionale în vigoare", afirmă Khalid Wasif purtătorul de cuvânt al Ministerului Apelor.

Negocierile
dintre Egipt şi Etiopia referitoare la "Marele Dig al Renaşterii" au eşuat şi acum Cairo pregăteşte o escaladare a tensiunilor diplomatice, care includ o plângere oficială la Consiliul de Securitate al ONU, a declarat Nasr al Din-Allan, ministrul Apelor.

Motivul este dat de faptul că toate statele traversate de Nil sunt legate prin acorduri internaţionale care interzic limitarea cantităţii de apă care ajunge la Marea Mediterană, aceasta fiind o resursă de importanţă strategică pentru vieţile a zeci de milioane de egipteni. Acesta este subiectul discuţiilor purtate în Khartoum, Sudan, între egipteni şi etiopieni. Trimişii Generalului al-Sisi s-au trezit în faţa refuzului etiopienilor de a da un pas înapoi. Prin urmare, anunţul lansat de Cairo de o posibilă "escaladare diplomatică", care, în conformitate cu Nasr al-Din Allan, ministrul apelor, va include o "comunicare oficială din partea Etiopiei, referitoare la opoziţia noastră faţă de proiectul barajului" şi deci "paşi ulteriori", inclusiv o "plângere la Consiliul de Securitate al ONU" în scopul de a obţine un "vot care va fi capabil să oprească această încălcare flagrantă a legislaţiei internaţionale referitoare la apele râurilor", relatează marţi La Stampa.

Marele baraj etiopian pe care Addis Abeba a început să-l construiască peste apele Nilului Albastru este situat în regiunea Benishangul - Gumuz, la aproximativ 40 de kilometri de graniţa Sudanului.

Valoarea construcţiei care a inflamat spiritele este estimată la aproximativ 5 miliarde de dolari şi este cel mai mare proiect hidroelectric din Africa: o reţea de baraje care ar trebui să aducă Etiopiei 6.000 de megawaţi, făcând din Etiopia cea mai mare putere energetică din zonă.

"Dacă vom realiza acest baraj - spune vicepremierul Mekonnin Demeke - vom avea energia a şase centrale nucleare puse împreună".

Însă Egiptul se teme că factura pentru acest baraj va fi plătită de cei 90 de milioane de egipteni care trăiesc datorită Nilului şi care, de acum în zece ani, aşa cum atestă şi un raport ONU, ar putea intra într-o criză de apă fără precedent în istoria milenară a celui mai lung fluviu din lume.

Barajul este construit cu finanţare chineză.

În ultimii ani, ţările occidentale au criticat guvernul comunist de la Beijing pentru relaţiile sale cu Africa. Occidentul este de părere că regimul chinez urmăreşte acapararea vastelor resurse minerale ale Africii şi larga sa piaţă de desfacere, fiind cel mai mare partener comercial al Africii.

Constructorii etiopieni au primit bani şi de la Banca Centrală Europeană.

Egiptenii consideră acest baraj ca pe o provocare la adresa securităţii naţionale. Ziarele şi televiziunea, blogurile, amintesc în continuu că fără Nilul Albastru nu ar avea apă nici măcar pentru băut iar agricultura ar suferi daune ireparabile.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor