Prima reacţie a lui Bolojan după ce au apărut semnale că Trump ar putea retrage 10.000 de soldaţi din Europa de Est, inclusiv din România
Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a venit cu explicaţii după ce presa a titrat că administraţia Trump ia în calcul să retragă 10.000 de soldaţi din Europa de Est, inclusiv din România şi Polonia.
Reporter: Legat de situaţia apărării, în acest moment ştim că Statele Unite revizuiesc prezenţa trupelor americane în Europa.
Am văzut deja că se vorbeşte despre o posibilă retragere a 10.000 de trupe, practic o jumătate a numărului de trupe pe care precedenta administraţie Biden a decis să le crească. Printre ţările vizate sunt România şi Polonia. Polonia a spus, cumva, că ei în discuţiile bilaterale cu Statele Unite au primit reasigurări că nu vor fi retrase trupe din Polonia.
Vreau să vă întreb ce asigurări a primit România în acest sens şi care sunt informaţiile pe care le aveţi dumneavoastră?
Ilie Bolojan: Nu există nici o discuţie şi nici o informaţie oficială care să confirme ceea ce spuneţi. Şi am discutat cu domnul Ministrul al Apărării, Tâlvăr, să comunice oficial o poziţie a Ministerului Apărării legat de acest aspect.
De asemenea, vă pot informa că în discuţia pe care secretarul de stat Rubio a avut-o cu miniştrii de externe la ultima întâlnire din Europa, a fost reafirmat încă o dată angajamentul SUA de a continua toate proiectele care ţin de NATO şi, deci, nu există nici o chestiune care să arate că Statele Unite ar fi luat o decizie, în afară de ştiri care sunt doar pe surse, legată de o dezangajare pe flancul de Est.
Ceea ce este real, însă, este că atât în administraţia americană în general, cât şi la Pentagon, se discută de reduceri de cheltuieli pe care le vedem la ştiri, de reorganizări, dar asta nu înseamnă, deci, aspecte care ţin de acest flanc de Est, care cred că este cel mai important flanc al NATO în momentul de faţă din Europa şi acest lucru cred că îl recunoaşte nu doar un est-european şi orice om care ştie ce înseamnă securitate pentru Europa şi toate documentele NATO şi ale Uniunii Europene recunosc acest lucru.
Practic, să înţeleg corect, secretarul american Marco Rubio a afirmat angajamentul faţă de NATO, dar înţeleg că nu a fost menţionată menţinerea numărului de trupe la nivelul actual. Deci, respectarea angajamentului faţă de NATO nu înseamnă că nu pot fi în interiorul NATO anumite reaşezări, dislocări ce se întâmplă în permanenţă şi, de exemplu, în România, prezenţa militară este o prezenţă care se face pe contingente, deci este o prezenţă care înseamnă înlocuiri de trupe, dar asta, aşa cum v-am spus, nu are nici o bază de date oficiale.
