Pentagonul ia în considerare propunerea de retragere a mii de soldaţi din Europa, inclusiv din România şi Polonia [Surse oficiale]

Oficiali de rang înalt ai Departamentului Apărării SUA iau în considerare o propunere de a retrage până la 10.000 de soldaţi din Europa de Est, inclusiv din România şi Polonia, stârnind îngrijorare pe ambele continente că acest lucru ar fi o încurajare pentru Vladimir Putin, cel care a lansat invazia rusă la scară largă în Ucraina, afirmă şase oficiali americani şi europeni care au fost informaţi cu privire la această chestiune, potrivit NBC News.

Unităţile luate în considerare fac parte din cei 20.000 de militari pe care administraţia Biden i-a desfăşurat în 2022 pentru a consolida apărarea ţărilor care se învecinează cu Ucraina, după invazia rusă. Cifrele sunt încă în discuţie, dar propunerea ar putea implica retragerea a până la jumătate dintre forţele trimise de Biden.

Discuţiile interne despre reducerea numărului de trupe americane în România şi Polonia au loc într-un moment în care preşedintele Donald Trump încearcă să-l convingă pe Putin să accepte o încetare a focului.

Cei şase oficiali, americani şi europeni, care au cerut cu toţii anonimatul, au descris multiple detalii ale propunerii care nu au fost raportate anterior. Dacă Pentagonul adoptă propunerea, acest lucru va întări temerile că Statele Unite îşi abandonează aliaţii de lungă durată din Europa, care consideră Rusia o ameninţare tot mai mare, au declarat oficiali europeni.

Ruşii ar „evalua o reducere a forţelor americane ca o slăbire a descurajării şi le va creşte dorinţa de a se amesteca în diverse moduri în Europa”, a declarat Seth Jones, vicepreşedinte senior al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale.

Administraţia Trump a spus clar că doreşte ca aliaţii europeni să îşi asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare, permiţând Statelor Unite să îşi concentreze resursele militare asupra Chinei şi a altor priorităţi.

În prima sa călătorie în străinătate în calitate de secretar al Apărării, Pete Hegseth a declarat într-un discurs la Bruxelles în februarie că „realităţile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei”. În schimb, Statele Unite se vor concentra pe securizarea frontierei sudice şi pe contracararea Chinei, a spus Hegseth.

Elbridge Colby, pe care Senatul ar trebui să îl confirme în curând în funcţia de consilier politic principal şi al treilea oficial al Pentagonului, a solicitat o mai mare concentrare asupra Chinei. Colby a pledat împotriva alocării mai multor resurse Ucrainei şi a solicitat reducerea numărului de trupe din Europa în favoarea concentrării asupra ameninţării din partea Chinei.

Senatorul Roger Wicker, R-Miss, preşedintele Comitetului pentru Servicii Armate, a părut să critice această abordare în cadrul unei audieri de joi.

„Sunt unii care cred că acum este momentul să reducem drastic amprenta noastră militară în Europa”, a spus Wicker, fără a oferi detalii.

„Sunt îngrijorat de aceste opinii profund greşite şi periculoase susţinute de unii birocraţi de nivel mediu din cadrul Departamentului Apărării. Aceştia au lucrat pentru a urmări retragerea SUA din Europa şi de multe ori au făcut acest lucru fără să se coordoneze cu secretarul Apărării”, a adăugat el, fără a-i numi pe funcţionarii în cauză.

Pe măsură ce Pentagonul suferă reduceri bugetare sub Trump, reducerea amprentei militare americane în Europa ar elibera resurse, potenţial pentru regiunea Indo-Pacific, pe care oficialii administraţiei au declarat că o consideră o prioritate strategică mai mare. Anularea desfăşurării unităţilor de luptă în Europa de Est ar putea, de asemenea, să economisească bani pentru armată, care încearcă să crească investiţiile în echipamente şi arme inovatoare.

Context

Actualmente, SUA are aproximativ 80.000 de soldaţi americani staţionaţi în Europa. După ce Rusia a declanşat războiul împotriva Ucrainei, legislatorii din ambele partide au susţinut o prezenţă militară americană puternică de-a lungul flancului estic al NATO, considerând că este un semnal important pentru Putin că Statele Unite rămân angajate în apărarea acestor state de frontieră.

Dar Trump a făcut campanie cu promisiunea de a pune capăt rapid războiului şi acum face presiuni pentru o încetare a focului. El a adoptat o poziţie foarte diferită cu privire Ucraina faţă de cea a lui Biden, care a promis să furnizeze arme şi alte ajutoare Kievului „atât timp cât este necesar” pentru a se impune.

Trump a exercitat presiuni asupra Ucrainei să facă concesii de la bun început. El a suspendat o săptămână asistenţa militară şi de informaţii după o întâlnire tensionată cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi nu a făcut niciun angajament specific cu privire la viitorul ajutor militar american.

Ben Hodges, general de trei stele în retragere care a supravegheat armata în Europa, a declarat că se întreabă ce fel de analiză a fost făcută pentru a determina oficialii să ia în considerare propunerea de retragere a trupelor din regiune.

„Veţi avea o capacitate de descurajare mult mai mică. Acum, Polonia îşi măreşte în mod evident capacitatea, România şi alte ţări europene, dar va fi un gol care va trebui umplut”, a menţionat Hodges.

Rusia urmăreşte o reconstrucţie şi o reformă majoră a armatei sale, inclusiv modernizarea echipamentelor şi creşterea producţiei de arme, potrivit unei evaluări a serviciilor de informaţii daneze publicate în februarie.

În cazul în care războiul din Ucraina se încheie sau este îngheţat într-un acord de încetare a focului, Rusia ar putea fi capabilă să poarte un război de amploare în Europa de Est în următorii cinci ani, dacă NATO nu reuşeşte să îşi consolideze apărarea, se arată în raport.