Presa, acces interzis la dosarele penale aflate în cursul urmăririi penale? Propunere a Inspecţiei Judiciare

Inspecţia Judiciară a dispus o serie de controale privind modul de lucru dintre sistemul judiciar din România şi mass-media. În urma acestora, Inspecţia Judiciară a considerat că dezbaterile apărute în spaţiul public referitor la dosarele aflate în cursul urmăririi penale au condus la o presiune mediatică şi a făcut câteva propuneri potrivit cărora mass media nu va mai avea acces la niciun act în cursul urmăririi penale, singurele informaţii fiind oferite printr-un comunicat de presă cât mai limitat în detalii.

“- analizarea oportunităţii modificării Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, respectiv a dispoziţiilor art. 27, în sensul de a nu se mai permite eliberarea niciunui act din cursul urmăririi penale;

- aducerea la cunoştinţa publicului a modului de soluţionare a cauzelor aflate pe rolul organelor de urmărire penală prin emiterea unui comunicat de presă;

- elaborarea unor comunicate cu protejarea datelor cu caracter personal, indiferent de calitatea persoanelor, în conţinutul cărora să fie descrisă pe scurt fapta şi încadrarea juridică a acesteia”, potrivit raportului întocmit de Inspecţia Judiciară.

De ce a fost efectuat controlul?

Ministerul Afacerilor Externe făcea în 2015 o solicitare la CSM cu privire la executarea hotărârii CEDO în cauza Căşuneanu împotriva României.

Ca urmare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, printre altele, sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a include în tematica activităţilor de control problema modului în care este respectat Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass media, precum şi cu privire la necesitatea efectuării de verificări din oficiu ori de câte ori apar în mediul public probe sau aspecte referitoare la viaţa privată a persoanelor, din dosarele aflate pe rolul organelor judiciare.

Astfel, prim adjunctul procurorului general de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis în aprilie 2016 un Ordin privind protecţia documentelor create şi gestionate de parchete, care a intrat în vigoare la data emiterii.

„Conform dispoziţiilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din şedinţa din 10 iunie 2015, conducătorii parchetelor au obligaţia de a efectua verificări în situaţiile în care în mediul public apar probe sau aspecte referitoare la viaţa privată a persoanelor, din dosarele aflate pe rolul instanţei”, potrivit raportului întocmit de inspecţia judiciară.

Neregulile pe care Inspecţia Judiciară susţine că le-a găsit

În urma controlului care a cuprins toate structurile de parchet, efectuat în intervalul 02 noiembrie – 15 decembrie 2016, care viza perioada 01 ianuarie – semestrul I /2016, Inspecţia Judiciară a constatat că DNA funcţionează încălcând prevederile Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Verificările au constatat că în prezent, în cadrul acesteia, nu este constituită Comisia de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public, constituită printr-un ordin dat de procurorul şef de direcţie în 2011, ordin abrogat ulterior.

“Recomandările privind individualizarea atribuţiilor specifice în domeniul informării publice şi relaţiilor cu presa, cuprinse în art.49 din Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass – media, nu au fost valorificate de către Direcţia Naţională Anticorupţie prin includerea acestora în cuprinsul fişelor postului personalului din cadrul structurilor de comunicare şi a purtătorului de cuvânt, însă au fost parţial valorificate prin includerea unora dintre acestea în Regulamentul de organizare şi funcţionare al DNA.

Totodată, recomandarea din articolul anterior indicat, privind elaborarea unor instrucţiuni şi proceduri de lucru interne ale structurilor de comunicare, nu a fost implementată de Direcţia Naţională Anticorupţie”, se mai arată în raportul întocmit de Inspecţia Judiciară.

Nici DIICOT n-a ieşit prea bine în urma controlului, Inspecţia Judiciară susţinând că au fost găsite aceleaşi nereguli.

În ceea ce priveşte parchetele, s-au găsit nereguli în procedura de comunicare a acestora cu mass-media, nefiind respectate norme referitoare la confirmarea existenţei unei plângeri sau denunţ, precum şi eliminarea unor pasaje cu privire la probe sau analiza acestora înainte de comunicarea unor extrase.

“Au fost identificate şi situaţii în care dispoziţiile art. 25 alin. 3 din Ghid, referitoare la confirmarea existenţei unei plângeri sau denunţ nu au fost respectate, în sensul că a fost confirmată sau infirmată existenţa unei cauze 10 / 130 privind o anumită persoană, deşi nu rezultă existenţa situaţiei de excepţie menţionată în aceleaşi dispoziţii.

Au fost identificate situaţii în care comunicarea extraselor de pe referatele cu propunere de arestare preventivă şi de pe rechizitorii s-a făcut fără respectarea dispoziţiilor art. 27 alin. 1 din Ghid, în sensul că nu au fost eliminate pasajele cu privire la probe sau la analiza acestora”.

De asemenea „Recomandările cuprinse în art.49 din Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass–media privind elaborarea unor instrucţiuni şi proceduri de lucru interne ale structurii de comunicare nu au fost implementate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se mai arată în raport.

Raportul integral privind verificarea respectării, la nivelul Ministerului Public, a Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, poate fi consultat aici