Premieră, la summitul aliaţilor Kievului de la Paris: SUA susţin oferirea garanţiilor de securitate pentru Ucraina

Statele Unite au susţinut pentru prima dată, marţi, o amplă coaliţie a aliaţilor Ucrainei în angajamentul de a oferi garanţii de securitate, despre care liderii au spus că vor include angajamente obligatorii de sprijinire a ţării în cazul în care Rusia va ataca din nou.

Potrivit Reuters, angajamentul a fost asumat la un summit desfăşurat la Paris al „Coaliţiei celor Dispuşi”, formată în principal din naţiuni europene, cu scopul de a consolida garanţiile oferite Kievul în cazul unui armistiţiu cu Rusia, care şi-a invadat vecinul în 2014 şi din nou la scara largă în 2022.

Spre deosebire de reuniunile anterioare ale coaliţiei, la summit au participat şi emisarul american Steve Witkoff şi Jared Kushner – ginerele preşedintelui Donald Trump – precum şi cel mai înalt general american din Europa, Alexus Grynkewich, care cu o zi înainte detaliase garanţiile de securitate împreună cu şefii armatelor europene.

Witkoff, care a condus discuţiile cu Rusia, a declarat după summit că Trump „susţine ferm protocoalele de securitate”.

„Aceste protocoale de securitate sunt menite să… descurajeze orice atacuri, orice atacuri viitoare în Ucraina şi… dacă vor exista atacuri, sunt menite să apere, şi vor face ambele lucruri. Sunt la fel de puternice ca orice a văzut cineva vreodată”, a spus el la o conferinţă de presă comună cu liderii Franţei, Germaniei, Marii Britanii şi Ucrainei.

Kushner a spus că, dacă ucrainenii ar ajunge la un acord final, „trebuie să ştie că după un acord sunt în siguranţă, au, evident, o descurajare solidă şi există mecanisme reale de siguranţă pentru a se asigura ca acest lucru nu se va mai întâmpla”.

Propunere ca SUA să conducă monitorizarea încetării focului

O declaraţie a liderilor coaliţiei a mai afirmat că aliaţii vor participa la un mecanism propus, condus de SUA, de monitorizare şi verificare a încetării focului. Oficialii au spus că acesta ar implica probabil drone, senzori şi sateliţi, nu trupe americane.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, scriind pe Telegram după reuniune, a spus că acordurile reprezintă „un semnal despre cât de serios sunt pregătite Europa şi întreaga Coaliţie a celor Dispuşi să lucreze pentru o securitate reală”.

El a adăugat însă că rămâne de stabilit modul în care va funcţiona monitorizarea şi cum va fi sprijinită şi finanţată armata ucraineană.

Liderul ucrainean a mulţumit Statelor Unite „pentru disponibilitatea de a fi un garant în toate domeniile – garanţii de securitate, monitorizarea unei încetări a focului şi reconstrucţia”. A spus că delegaţia ucraineană îşi va continua miercuri discuţiile pe teme-cheie.

Declaraţia nu a fost aprobată explicit de Statele Unite, iar detaliile privind rolul SUA au fost atenuate faţă de o versiune anterioară, în special prin eliminarea formulărilor care descriau utilizarea resurselor americane pentru sprijinirea unei forţe multinaţionale în Ucraina.

Însă oficialii europeni au salutat implicarea emisarilor americani şi comentariile lor ferme drept dovezi că Washingtonul susţine cadrul de securitate.

Discuţiile pentru a pune capăt războiului de aproape patru ani s-au accelerat din noiembrie. Cu toate acestea, Moscova nu a semnalat încă disponibilitatea de a face concesii, după ce Kievul a cerut modificări la o propunere americană care susţinea iniţial principalele cerinţe ale Rusiei.

Moscova nu a oferit niciun semn public că ar accepta un acord de pace cu garanţiile de securitate avute în vedere de aliaţii Ucrainei. Rusia a respins anterior orice prezenţă a trupelor statelor membre NATO pe teritoriul Ucrainei.

Accent pe garanţii de securitate obligatorii din punct de vedere juridic

Până de curând, o mare parte din atenţia aliaţilor s-a concentrat pe angajamentele de ajutor militar pentru forţele Ucrainei şi pe posibile contribuţii la o forţă internaţională de reasigurare.

Însă atenţia s-a mutat acum asupra unor garanţii obligatorii din punct de vedere juridic pentru a veni în ajutorul Kievului în cazul unui nou atac al Moscovei. Posibilitatea unui răspuns militar este de natură să declanşeze dezbateri în multe ţări europene, spun diplomaţii.

„Aceste angajamente pot include utilizarea resurselor militare, a informaţiilor şi a sprijinului logistic, iniţiative diplomatice, adoptarea de sancţiuni suplimentare”, se arată în declaraţia liderilor, adăugând că acestea vor „finaliza acum angajamentele obligatorii”.

Liderii europeni prezenţi la reuniune, printre care preşedintele Franţei Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer, premierul Poloniei Donald Tusk şi premierul Italiei Giorgia Meloni, au subliniat că declaraţia arată o unitate reînnoită între Europa şi Statele Unite în sprijinul Ucrainei.

Macron şi Starmer au respins întrebările privind posibilitatea de a se baza pe angajamentele lui Trump, în special în contextul afirmaţiilor sale reînnoite potrivit cărora SUA ar trebui să preia controlul asupra Groenlandei, o parte autonomă a Danemarcei, aliat NATO.

Franţa şi Marea Britanie, pregătite să desfăşoare trupe după încetarea focului

Declaraţia liderilor a mai promis o „Forţă Multinaţională pentru Ucraina, condusă de Europa… pentru a sprijini reconstrucţia forţelor armate ale Ucrainei şi a susţine descurajarea”, cu „sprijinul propus al SUA”.

Franţa şi Marea Britanie au semnat o declaraţie de intenţie privind viitoarea desfăşurare a forţelor multinaţionale odată ce se va ajunge la o încetare a focului.

Macron a spus că acest lucru ar putea implica trimiterea a mii de soldaţi francezi.

„Aceasta deschide calea către cadrul juridic în baza căruia forţele britanice, franceze şi ale partenerilor ar putea opera pe teritoriul Ucrainei, asigurând cerul şi mările Ucrainei şi regenerând forţele armate ucrainene pentru viitor”, a declarat Starmer.