Poroşenko face apel la o misiune de menţinere a păcii în estul Ucrainei

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a cerut miercuri ca o misiune internaţională de menţinere a păcii să fie prezentă în estul ţării sale zguduite de război, pentru a monitoriza acordul de încetare a focului pe frontul de luptă, o propunere pe care rebelii au respins-o.

“Considerăm că desfăşurarea unei misiuni poliţieneşti a Uniunii Europene este cea mai bună opţiune pentru noi”, a declarat preşedintele Ucrainei.

În cadrul unei întâlniri de urgenţă desfăşurate miercuri seara, Consiliul pentru Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei a aprobat cererea lui Poroşenko.

“Pentru a pune capăt provocărilor şi pentru a nu mai permite Federaţiei Ruse să speculeze această situaţie, propunem să fie invitată o misiune de menţinere a păcii în Ucraina. Aceasta va permite detectarea şi localizarea încălcărilor şi ar trebui să asigure măsuri reale în vederea unei reglementări paşnice a conflictului”, a susţinut secretarul Consiliului, Aleksandr Turcinov.

Ucraina şi-a retras miercuri mii de soldaţi din oraşul estic Debalţevo după ce nu a reuşit să oprească ofensiva forţelor separatiste susţinute de Moscova care au declarat că nodul feroviar strategic nu face parte din acordul semnat săptămâna trecută.

Treisprezece soldaţi ucraineni au fost ucişi, 157 răniţi, 93 au fost luaţi prizonieri de separatişti şi 82 sunt daţi dispăruţi, în urma atacurilor insurgenţilor proruşi asupra trupelor ucrainene în timpul retragerii acestora din urmă de la Debalţevo, a anunţat joi Ministerul ucrainean al Apărării, citat de agenţiile Reuters.

Autorităţile ucrainene au declarat că au mobilizat unele forţe şi au cerut sprijinul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa pentru a-i găsi pe cei dispăruţi.

Rebelii au denunţat apelul lui Poroşenko pentru o forţă de menţinere a păcii, susţinând că prezenţa acesteia va reprezenta o încălcare a armistiţiului negociat săptămâna trecută de Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina în capitala belarusă Minsk.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirma că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 5.000 de oameni au fost ucişi în acest conflict.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.