Polonia nu mai doreşte să fie 'apendicele' SUA: Varşovia ar putea renunţa la sistemul american antirachetă

Acordul privind amplasarea de elemente ale scutului american antirachetă în Polonia a fost o greşeală, a declarat preşedintele polonez Bronislaw Komorowski. Potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, polonezii au fost luaţi prin surprindere atunci când preşedintele american Barack Obama a amânat realizarea planului până în 2018. În pofida faptului că Varşovia continuă să considere Rusia potenţial adversar, ea mizează acum pe extinderea contactelor militare cu membrii europeni ai NATO.

'Greşeala noastră a constat în aceea că, acceptând propunerea americană, nu am ţinut cont suficient de riscul politic legat de schimbarea preşedintelui. Am plătit pentru aceasta un preţ politic foarte mare. Nu trebuie să repetăm această eroare', a declarat Komorowski într-un interviu acordat revistei Wprost.

În opinia preşedintelui, Polonia cheltuie mijloace imense pentru tehnică militară, însă fără a fi apărată în faţa celui mai tipic şi mai periculos atac - aerian şi cu rachete. De aceea, Polonia trebuie să-şi creeze propriul sistem de apărare antirachetă, care să fie parte a sistemului NATO, este de părere liderul polonez.

Komorowski nu a precizat din ce direcţie ar putea fi atacată Polonia, însă potenţial adversar este considerată în continuare Rusia. În acelaşi timp, după cum constată publicaţia americană Foreign Policy, actuala conducere de la Varşovia priveşte acordul cu SUA altfel decât preşedintele polonez defunct Lech Kaczynski. Planul amplasării de elemente antirachetă, adoptat încă în timpul preşedintelui SUA George W.Bush, avea în opinia lui Kaczynski o importanţă imensă. De aceea, după discuţia telefonică pe care a avut-o în 2008 cu preşedintele nou ales al SUA, Barack Obama, acesta s-a grăbit să declare că proiectul antirachetă va fi continuat.

În timpul fostei Administraţii republicane a lui George W.Bush, SUA intenţionau să amplaseze în Polonia elemente antirachetă, iar în Cehia - un radar. Moscova considera acest lucru o ameninţare directă la adresa potenţialului său strategic. Actualul preşedinte Barack Obama a decis să amâne aceste planuri, însă fără a renunţa la ele definitiv. Astfel, elemente ale sistemului antirachetă ar urma să apară pe teritoriul Poloniei în 2018.

În prima etapă de desfăşurare a sistemului este prevăzută amplasarea unor componente antirachetă deja existente şi care şi-au demonstrat eficienţa, inclusiv a sistemului naval Aegis şi a staţiei radar mobile AN(TPY-2 în Turcia. Este planificat ca a doua fază să se încheie în 2015, iar a treia - în 2018.

Candidatul republican la preşedinţia SUA, Matt Romney, a încercat să folosească în campania sa electorală decizia lui Obama de a renunţa provizoriu la elementele antirachetă terestre în favoarea celor maritime. În timpul vizitei sale în Varşovia, Romney a declarat că Obama 'a neglijat prietenii din Polonia şi Cehia'. 'Ei au acceptat în mod curajos să-şi ofere teritoriile pentru sistemele americane antirachetă, doar pentru a auzi în ultimul moment că acordul nu mai este valabil', a declarat Romney.

Cu toate acestea, reacţia Poloniei la declaraţia lui Romney este departe de a fi una entuziastă. După cum sublinia un analist al publicaţiei Rzeczpospolita, nu trebuie uitat faptul că Romney are nevoie de Polonia pentru a-l ataca pe Obama.

În acelaşi timp, analiştii occidentali constată că în timpul lui Obama relaţiile dintre Polonia şi SUA s-au răcit considerabil. Desigur, lucrurile nu au ajuns atât de departe ca după cel de-Al Doilea Război Mondial, când, după cum scria primul ambasador al SUA în Polonia postbelică, Arthur Bliss, ţările occidentale au aruncat Polonia sub 'autobuzul sovietic', în schimbul stabilităţii din Europa continentală. Însă, după cum notează influentul săptămânal The Economist, secolul de aur al relaţiilor americano-poloneze s-a încheiat.

Varşovia a reacţionat extrem de dureros la publicarea în 2010, pe site-ul WikiLeaks, a unor scrisori ale Departamentului de Stat al SUA, care atestau că Obama a renunţat la planurile lui Bush privind amplasarea de elemente antirachetă în Polonia în speranţa de a primi acordul Rusiei la sancţiunile împotriva Iranului. Scrisorile au confirmat cele mai rele bănuieli ale conducerii poloneze referitoare la Obama. Polonezii sunt îngrijoraţi de 'restarea' relaţiilor ruso-americane, indiferent de sensul acordat acestei noţiuni.

Drept rezultat, Varşovia pune accentul astăzi pe întărirea relaţiilor cu membrii europeni ai NATO. Acest curs a găsit oglindire în interviul acordat de ministrul polonez al afacerilor externe, Radoslaw Sikorski, săptămânalului german Spiegel. Şeful diplomaţiei poloneze a declarat că SUA rămân un aliat important pentru Polonia, dar că ţara sa se află în Europa, astfel că principalele sale interese sunt tot acolo. Nu este exclus ca declaraţiile preşedintelui Komorowski să oglindească tocmai aceste noi priorităţi ale politicii internaţionale a Poloniei.

În SUA se vor desfăşura în viitorul apropiat alegeri prezidenţiale, aminteşte analistul rus Alexei Arbatov. Dacă va câştiga Romney, programul antirachetă se va schimba: SUA vor insista din nou asupra planului Bush privind desfăşurarea de rachete strategice, plan acceptat odată de Polonia. Apoi, la putere a venit Obama, iar SUA a formulat noi propuneri, pe care Polonia le-a acceptat din nou. Komorowski se teme că Varşovia s-ar putea pomeni iarăşi într-o situaţie delicată. Iranul nu i-a îngrijorat niciodată pe polonezi. Ei consideră că pericolul pleacă dinspre Rusia şi Belarus. Îngrijorare stârneşte în special aviaţia militară a acestor ţări, dar şi declaraţiile Moscovei privind amplasarea de rachete 'Iskander' în enclava Kaliningrad.

Polonia a încercat să fie cel mai fidel aliat al SUA în Europa. Drept rezultat s-a transformat într-un 'apendice', iar acest lucru explică dorinţa Varşoviei de a-şi revizui poziţia, conchide Nezavisimaia Gazeta.