Anchetă în Corsica despre consecinţele norului radioactiv de la Cernobâl din 1986

La aproape treizeci de ani de la accidentul nuclear de la Cernobâl, în Corsica s-a deschis o amplă anchetă pentru a se stabili dacă există sau nu vreo legătură între catastrofa nucleară şi diferitele maladii contractate de corsicani. Autorităţile sanitare din Corsica au lansat în cursul acestei săptămâni un apel către populaţie în vederea 'inventarierii patologiilor declarate după trecerea norului radioactiv: boli ale sângelui (hemopatii maligne, limfoame sau leucemii) şi boli ale tiroidei', scrie ziarul Le Figaro în ediţia de joi.

Apelul autorităţilor sanitare vizează persoanele care stau în Corsica din 1975 şi care au contractat aceste tipuri de maladii în perioada 1980 - 2010. Datele colectate vor fi analizate de cercetători italieni în scopul stabilirii unor posibile consecinţe sanitare ale norului radioactiv din 1986. O echipă de cercetători de la Spitalul Galliera din Genova (Italia) a câştigat licitaţia organizată de Adunarea din Corsica.

Efectuarea acestui studiu epidemiologic este urmarea faptului că, în octombrie 2011, aleşii din Corsica au denunţat în unanimitate decizia de neîncepere a urmăririi penale pronunţată de Curtea de Apel din Paris în ancheta privind impactul norului radioactiv de la Cernobâl asupra Franţei. Cei 656 de membri ai Asociaţiei franceze a bolnavilor de cancer tiroidian (AFMT), din care o sută din Corsica, s-au constituit în parte civilă în 2001, considerându-se 'victime ale Cernobâlului'.

Pe banca acuzaţilor s-a aflat fostul director al Serviciului central de protecţie împotriva razelor ionizante (SCPRI), Pierre Pellerin, bănuit că a ascuns amploarea consecinţelor trecerii norului radioactiv asupra Franţei, declarând atunci că 'nu există niciun risc pentru sănătatea francezilor'. După zece ani de anchetă, Curtea a considerat că accidentul nuclear nu a avut consecinţe sanitare cuantificabile în Franţa. Dar Adunarea din Corsica nu s-a mulţumit cu această decizie şi a dorit deci să lanseze o anchetă epidemiologică despre consecinţele accidentului de la Cernobâl asupra insulei. AFMT, care intenţionează să formuleze un recurs în septembrie, speră că rezultatele acestui studiu să fie favorabile pentru procedura judiciară ulterioară.

Potrivit AFMT, norul radioactiv de la Cernobâl ar fi cauza numeroaselor cazuri de cancer tiroidian înregistrate în Corsica, una dintre regiunile cele mai contaminate de trecerea norului, alături de estul şi sud-estul Franţei. Plângerea depusă de AFMT se bazează pe un raport al unor experţi, care au analizat 2.096 de dosare medicale puse la dispoziţie de singurul endocrinolog care a profesat în Corsica şi înainte şi după catastrofă. Potrivit raportului, cazurile de tulburări tiroidiene aproape s-au dublat după 1986.

Chantal Garnier, co-preşedintă a AFMT, a fost diagnosticată de cancer la tiroidă în 1987, la un an de la accidentul de la Cernobâl. Ea îşi spune mari speranţe în acest studiu. 'Desigur, nu toate cazurile de cancer au legătură cu norul radioactiv, dar este suspectă o astfel de explozie a numărului de îmbolnăviri într-un interval atât de scurt', afirmă aceasta pentru Le Figaro.

'Toţi specialiştii au stabilit că accidentul de la Cernobâl nu a generat mai multe îmbolnăviri de cancer tiroidian în Franţa decât în alte ţări din Europa', afirmă Yvon Grall, fost şef al serviciului de medicină nucleară de la Spitalul Lariboisiere din Paris. Potrivit studiilor efectuate din 2000 de Institutul naţional de supraveghere sanitară (InVS), creşterea numărului de cazuri de cancer tiroidian 'a început cu mult înainte de 1986 şi aceeaşi situaţie se constată în majoritatea ţărilor din Europa de Vest, dar şi în Statele Unite, care nu au fost afectate de accident'.

Catastrofa nucleară de la Cernobâl nu este la originea creşterii numărului de cazuri de cancer tiroidian decât în ţările din apropierea centralei, adică Rusia şi Belarus, potrivit Agenţiei pentru Energia Nucleară (AEN) a OCDE.

Dar Comisia de Cercetare şi Informare Independentă asupra Radioactivităţii (CRIIRAD) afirmă că faptul că nu s-a constatat o creştere a numărului de cazuri de cancer în alte ţări în afară de Franţa se datorează măsurilor luate de celelalte ţări europene pentru limitarea expunerii populaţiei. La sfârşitul lui aprilie 1986, norul radioactiv trecea deasupra Austriei şi Germaniei de Sud, dar aceste ţări luaseră deja măsuri rapide şi drastice pentru interzicerea consumului de lapte şi alimente contaminate. În Italia de Nord, ministrul sănătăţii a impus atunci restricţii legate de consumul de lapte şi legume proaspete timp de 15 zile. În Franţa, SCPRI publicase mai multe comunicate care să liniştească populaţia în care se spunea că 'creşterea radioactivităţii este cu mult sub limitele admise'.