Politică şi fanatism pe Muntele Athos

Poliţie luptând cu călugării comunităţii de pe Muntele Athos, arhivă. Ciocnirile au fost cauzate de rebeliunea Mânâstirii Esphigmenou
Poliţie luptând cu călugării comunităţii de pe Muntele Athos, arhivă. Ciocnirile au fost cauzate de rebeliunea Mânâstirii Esphigmenou (SAKIS MITROLIDIS / AFP / Getty Images)

Autorităţile civile elene susţin că un grup de călugări de pe Muntele Athos, sanctuarul monahal european, care se confruntă cu evacuarea, au atacat executorii judecătoreşti cu pietre şi sticle incendiare, relatează luni Associated Press.

Nimeni nu a fost rănit în incidentul produs luni dimineaţă la mănăstirea Esphigmenou, în nordul Greciei. Autorităţile nu au raportat eventuale reţineri. Executorii judecătoreşti s-au retras de la sfântul lăcaş.

Aproximativ 100 de călugări din această mănăstire, veche de 1.000 de ani, au fost implicaţi într-o dispută mai veche cu liderul spiritual al creştinilor ortodocşi, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, care face eforturi de a îmbunătăţi relaţiile cu Vaticanul.

Călugării numiţi 'ziloţi' au sfidat ordinele judecătoreşti de a părăsi mănăstirea şi de a permite preluarea sitului de către o nouă comunitate de călugări.

Conflictul dintre vechea mănăstire Esphigmenou şi Patriarhia Constantinopolului, care recunoaşte autoritatea Muntelui Athos, datează încă din 1965, când Patriarhului Ecumenic Athenagoras şi papa Paul al VI-lea s-au întâlnit şi au convenit asupra cooperării cu creştinii catolici, gest considerat de călugării de aici drept apostazie şi abatere de la credinţa ortodoxă.

De la începutul anilor 70, pe meterezele mănăstirii flutură un steag negru cu înscrisul 'Ortodoxie sau moarte!', potrivit publicaţiei Bogoslov.ru.