Europa a început să elaboreze un plan de apărare colectivă fără participarea Statelor Unite
Liderii UE au însărcinat funcţionarii să elaboreze un plan de punere în practică a prevederilor privind apărarea colectivă, a anunţat vineri Cipru, care deţine în prezent preşedinţia Uniunii Europene.
Dorinţa europenilor de a se preocupa de autoapărare nu face decât să crească pe fondul pretenţiilor lui Donald Trump la adresa NATO, inclusiv din cauza refuzului ţărilor din alianţă de a-i susţine războiul cu Iranul, a ameninţărilor sale de a lua Groenlanda de la Danemarca şi a politicii anti-europene a actualei administraţii în ansamblu.
Potrivit declaraţiei preşedintelui Ciprului, Nicos Christodoulides, liderii UE au ajuns la un acord că a sosit momentul să se concretizeze prevederile articolului 42.7 din Tratatul UE, transmite Reuters.
„Ieri seară am convenit ca Comisia Europeană să pregătească un plan de acţiune în cazul în care un stat membru al UE va invoca articolul 42.7. Există o serie de întrebări la care trebuie să primim răspunsuri”, a spus el.
Spre deosebire de tratatul privind apărarea colectivă prevăzut de articolul 5 din statutul NATO, dispoziţia UE privind asistenţa reciprocă nu este susţinută de planuri operaţionale detaliate sau de structuri militare. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut anterior să se dea „viaţă” articolului 42.7.
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a declarat pentru Financial Times după summitul de joi: „Pentru a crea nu doar o alianţă formală, ci una reală, sunt necesare instrumente concrete şi putere reală în domeniul mijloacelor de apărare, al asigurării deplasării trupelor între ţări etc. Aceasta este o problemă foarte actuală în prezent”.
Articolul 42.7 a fost invocat o singură dată. Franţa a făcut acest lucru după ce teroriştii islamişti au ucis 130 de persoane la Paris în 2015. Atunci, ţările UE au înlocuit parţial trupele franceze în misiunile militare europene şi internaţionale, pentru ca acestea să poată fi transferate în Franţa.
Articolul în sine prevede ca NATO rămâne fundamentul apărării colective, a declarat pentru Reuters un reprezentant al UE: „Dar UE dispune de instrumente care completează NATO, precum sancţiunile, asistenţa financiară şi ajutorul umanitar, care pot fi activate în situaţia prevăzută de articolul 42.7”. Potrivit acestuia, biroul şefei diplomaţiei europene, Kai Kallas, elaborează diverse scenarii, inclusiv atacuri hibride, atacuri armate şi cazuri în care se aplică simultan articolul 42.7 al UE şi articolul 5 al NATO.
Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a îndemnat liderii UE să nu lase lui Trump libertatea de a lua decizii cheie, au declarat pentru Bloomberg persoane familiarizate cu discuţiile de joi. Nu se poate ignora faptul că interesele SUA nu mai coincid cu cele ale UE, a adăugat Costa.
Ca exemple de divergenţe între poziţiile SUA şi ale UE, el a menţionat operaţiunea americană de capturare a dictatorului venezuelean Nicolas Maduro, războiul din Iran, precum şi poziţia lui Trump faţă de Ucraina. UE trebuie să se organizeze şi să elaboreze o abordare independentă pentru a-şi apăra interesele, a spus Costa.
