Poliţia face percheziţii la Parlamentul European. Rusia ar fi mituit legislatori UE pentru a-i promova propaganda

Poliţia a făcut percheziţii, miercuri, la birourile şi reşedinţa unui angajat al Parlamentului European, în cadrul unei anchete pentru a stabili dacă legislatori UE au fost mituiţi pentru a promova propaganda rusă şi a submina sprijinul pentru Ucraina, au declarat procurorii potrivit Ap News.

Cu doar câteva zile înaintea alegerilor europene, biroul procurorului federal din Belgia a declarat că au avut loc percheziţii la apartamentul angajatului din Bruxelles. De asemenea, au fost verificate birourile sale parlamentare din capitala UE şi din Strasbourg, unde se află sediul Parlamentului European din Franţa.

Autorităţile belgiene şi franceze, în parteneriat cu agenţia de cooperare judiciară a UE, Eurojust, au desfăşurat operaţiunea.

La nivel european, scrutinul pentru alegerea unui nou Parlament al UE va avea loc în perioada 6-9 iunie.

O anchetă a fost anunţată luna trecută de premierul belgian Alexander De Croo, care a declarat că serviciul de informaţii al ţării sale a confirmat existenţa unei reţele care încearcă să submineze sprijinul pentru Ucraina.

„Percheziţiile fac parte dintr-un caz de interferenţă, corupţie pasivă şi apartenenţă la o organizaţie criminală şi se referă la indicii de interferenţă rusă, prin care membri ai Parlamentului European au fost abordaţi şi plătiţi pentru a promova propaganda rusă prin intermediul site-ului de ştiri Voice of Europe”, au declarat procurorii.

Procurorii au spus că sunt de părere că angajatul a jucat „un rol major în acest sens”.

Mai multe agenţii de presă l-au identificat pe suspect ca fiind Guillaume Pradoura, un angajat al deputatului european Marcel de Graaff, din partea partidului olandez de extremă dreapta Forum pentru Democraţie. O persoană care are cunoştinţă despre anchetă a confirmat că rapoartele erau corecte. Oficialul nu a fost autorizat să vorbească în mod public deoarece ancheta este în curs de desfăşurare.

De Graaff a declarat pe platforma de socializare X că el şi Pradoura nu au fost contactaţi de autorităţi.

„Pentru mine, toate acestea reprezintă o surpriză totală. Apropos, nu am nicio implicare în aşa-numita operaţiune de dezinformare rusă, de niciun fel. Am propriile mele convingeri politice şi le proclam. Aceasta este treaba mea ca europarlamentar”, a spus el.

Pradoura a lucrat anterior pentru Maximilian Krah, candidatul principal al partidului german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania la alegerile europene de luna viitoare, căruia partidul său i-a interzis recent să facă campanie electorală.

Krah fusese deja sub observaţie după ce autorităţile de la Bruxelles i-au percheziţionat birourile de la Parlamentul European în legătură cu unul dintre asistenţii săi care a fost arestat luna trecută sub suspiciunea de spionaj pentru China.

Krah a declarat într-un mesaj postat pe X că niciunul dintre birourile sale nu a fost percheziţionat miercuri.

„Fostul angajat în cauză lucrează de mult timp pentru un alt parlamentar”, a spus el.

Luna aceasta, UE a interzis postului Voice of Europe şi altor trei media ruseşti să emită în blocul celor 27 de ţări. UE a declarat că toate acestea se aflau sub controlul Kremlinului şi că vizau „partidele politice europene, în special în perioadele electorale”. De la începutul războiului, în februarie 2022, UE suspendase deja Russia Today şi Sputnik, printre alte câteva posturi.

De Croo a declarat luna trecută că ancheta a arătat că membrii Parlamentului European au fost abordaţi şi li s-au oferit bani pentru a promova propaganda rusă.

„Potrivit serviciului nostru de informaţii, obiectivele Moscovei sunt foarte clare. Obiectivul este de a ajuta la alegerea mai multor candidaţi pro-ruşi în Parlamentul European şi de a consolida o anumită naraţiune pro-rusă în această instituţie", a spus el.

„Obiectivul este foarte clar: un sprijin european slăbit pentru Ucraina serveşte Rusiei pe câmpul de luptă şi acesta este adevăratul scop al dezvăluirilor din ultimele săptămâni”, a adăugat el.

Naţiunile UE au vărsat miliarde de euro în Ucraina şi cantităţi semnificative de armament şi muniţie. De asemenea, ele au aplicat sancţiuni unor înalt oficiali ruşi, inclusiv preşedintelui Vladimir Putin, băncilor, companiilor şi sectorului energetic, de la invazia pe scară largă a Moscovei din februarie 2022.