"Plătim mai mult, dar cumpărăm mai puţin" - Cum "traduce" un economist cele mai noi date INS

Plătim mai mult, dar cumpărăm mai puţin. Aceasta este concluzia de impact a ultimelor date privind consumul, anunţate astăzi de Institutul Naţional de Statistică, a atras atenţia, joi, analistul financiar Adrian Negrescu.
"În esenţă, românii lasă mai mulţi bani la casele de marcat, dar pleacă acasă cu mai puţine produse în plasă. Scăderea consumului nu este o întâmplare, ci rezultatul unui 'cocktail' destul de amar de factori economici care ne-au strâns buzunarele tuturor", a subliniat economistul.
Analiza lui Negrescu
Salariile au pierdut cursa cu preţurile: Deşi s-au văzut creşteri în unele sectoare (cum a fost majorarea salariului minim), ele nu au ţinut pasul în mod real cu scumpirile masive acumulate în ultimii trei ani. Puterea de cumpărare a fost pur şi simplu erodată.
Presiunea uriaşă a ratelor: România are în continuare printre cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Cu indici IRCC sau ROBOR la niveluri ridicate, sute de mii de români plătesc rate substanţial mai mari, uneori chiar duble, faţă de acum câţiva ani. Evident, fiecare leu în plus trimis către bancă este un leu în minus pentru hypermarket, haine sau benzinărie.
Factura corecţiilor fiscale: Creşterea accizelor la carburanţi, eliminarea facilităţilor din IT, construcţii sau agricultură şi noile reguli pentru microîntreprinderile din ultimii 2 ani au muşcat din veniturile nete ale populaţiei. În plus, au crescut costurile firmelor, care s-au mutat automat în preţurile de la raft.
Cum se traduce asta în comportamentul nostru de zi cu zi? Ne-am activat un mod de "supravieţuire economică" destul de pragmatic:
La mâncare: Consumul rămâne stabil (pentru că trebuie să mâncăm), dar s-a trecut masiv pe mărcile proprii ale magazinelor (mai ieftine) şi pe vânarea obsesivă a promoţiilor.
La nealimentare (haine, mobilă, electrocasnice): Aici se vede cea mai mare prăbuşire. Românii amână cumpărarea unui televizor nou, a unui telefon sau a mobilierului, considerându-le cheltuieli neesenţiale.
La pompă: Consumul de carburant e la indigo cu preţul. Accizele mari ne fac să ne optimizăm la sânge drumurile sau să trecem pe transportul în comun.
De ce ar trebui să ne pese la nivel macro? Consumul a fost motorul principal al economiei în ultimul deceniu, asigurând peste 60-70% din PIB-ul ţării. Când noi punem frână, întreaga economie începe să scârţâie: firmele rămân cu stocuri mari, fabricile îşi reduc comenzile, iar statul colectează mai puţin TVA, punând o presiune uriaşă pe deficitul bugetar.
Pe scurt: Modelul de creştere economică bazat strict pe "shopping pe datorie sau din salarii mărite artificial" a lovit oficial un zid de rezistenţă. Românii au devenit mult mai pragmatici, defensivi şi extrem de atenţi la cum îşi gestionează bugetul familiei.