Armand Goşu: Putin testează limitele NATO, iar România se vede că este veriga slabă. Ieşim şifonaţi din incidentul de la Galaţi
Istoricul Armand Goşu, expert în spaţiul ex-sovietic, a atras atenţia recent, la Digi24, că reacţia Rusiei în cazul dronei prăbuşite pe un bloc din Galaţi face parte dintr-o strategie mai amplă de subversiune şi război informaţional, menită să creeze confuzie şi să testeze limitele NATO.
Expertul a criticat incapacitatea autorităţilor române de a preveni astfel de incidente, subliniind că România a devenit "veriga slabă" în regiune şi că, după mai multe episoade similare, statul ar fi trebuit să fie mai bine pregătit pentru a proteja populaţia de efectele războiului din apropierea graniţelor sale.
Redăm mai jos intervenţia istoricului:
Jurnalist: Reacţia Kremlinului după ce preşedintele Dan a reconfirmat că drona de la Galaţi era rusească. Între timp, la câteva zile de la prăbuşirea dronei pe blocul din Galaţi, Rusia insistă că vrea să-i fie trimise resturile proiectilului. Oficial, ca să se convingă că este una dintre dronele lor.
Kremlinul a ţinut să precizeze pentru publicaţia TASS, citez: „Nu am primit nicio reacţie”. Evident, reacţia invocată este aşteptată din partea României. Doar că, până acum, reacţia Bucureştiului a fost complet alta: expulzarea consulului general al Rusiei şi închiderea Consulatului de la Constanţa.
Cum vedeţi aceste declaraţii pe care le face Rusia? Fac ele parte dintr-un război informaţional în aceste momente?
Armand Goşu: Evident, tot ce face Rusia, toate reacţiile ei sunt coordonate şi urmăresc mai degrabă acţiuni de subversiune. Subversiune politică, subversiune... instaurarea unui fel de haos, de neînţelegere. Nimeni nu trebuie să ştie exact ce se întâmplă. Evident, Rusia nu-i de vină. Nici nu poţi să arunci vina, neapărat, pe ucraineni. „Trimiteţi-ne resturile de dronă.” Adică este destul de dificil de comunicat cu Rusia pe aceste teme, pentru că ştie să hărţuiască foarte bine şi duce totul în derizoriu.
Nu cred că trebuie intrat cu Rusia... şi nici Polonia, nici ţările baltice nu au intrat cu Rusia în astfel de dueluri verbale, pentru că nu duc la nimic. Până la urmă, lumea se plictiseşte şi, de regulă, noi, europenii, obosim primii. Ruşii au răbdare şi se pricep foarte bine la astfel de operaţiuni.
Jurnalist: Este evident că resturile acelei drone nu pot să fie trimise. Există şi o anchetă aici, în România. La ce ne aşteptăm, până la urmă, după ce se va vorbi despre această dronă din Galaţi şi în Consiliul de Securitate al ONU?
Armand Goşu: Până la urmă, nu se va întâmpla nimic fundamental. Dar, important din punctul de vedere al României, este totuşi să mergi în formatele multilaterale şi să subliniezi, să arăţi ceea ce s-a întâmplat şi să subliniezi că este un tip de acţiune, de operaţiune care nu se face. Adică sunt nişte limite aici. Nu o să obţii o condamnare la nivelul Consiliului de Securitate. Rusia o să vină cu veto, dar Rusia s-ar putea să facă acolo un spectacol.
Să spună: „Uite, românii nu vor să ne pună la dispoziţie resturile ca să cercetăm, să analizăm.” Dar, cum să spun, este un moment foarte important. Este ceva fără precedent. Suntem primul stat NATO care... nu... a fost atacat oficial, dar unde a venit o dronă într-un oraş, e drept, în apropierea frontierei, care a explodat pe un bloc, a distrus un apartament, sunt răniţi! Până la urmă, care mai este diferenţa între Bucureşti şi Liov, sau Bucureşti şi Hmelniţki, Bucureşti şi Cernihiv, alte oraşe din Ucraina, dacă şi la noi încep să zboare peste blocurile noastre şi să explodeze drone ruseşti?
Jurnalist: Care este mesajul Rusiei în această perioadă, având în vedere că am tot văzut şi drone în ţările baltice şi acest incident extrem de grav în România? Testează Rusia limitele NATO?
Armand Goşu: Un pic mai mult. O face de mulţi ani. O face cu destul de mult succes. Sigur că mai puţin succes decât o făcea acum doi-trei ani, dar în acelaşi timp o face. În România se vede că este totuşi veriga slabă. Este de mirare faptul că nu au reuşit autorităţile române. Nu este prima dată. La Galaţi, acum două săptămâni, a mai fost o dronă. Suntem la al patrulea, al cincilea incident de tipul acesta în ultimii ani, de când a început războiul.
Atenţie, războiul nu a început săptămâna trecută. N-a început nici acum. Acum patru ani şi jumătate a început acest război şi se presupunea că autorităţile româneşti trebuie să fie pregătite pentru astfel de situaţii. Pentru că, până la urmă, acesta este şi amuzamentul lui Putin. Dacă v-aţi uitat bine la conferinţa de presă de la Astana, zicea: „Au zburat. Şi românii ce fac, de ce n-au intervenit, cum adică au ajuns pe un bloc?” La fel şi presa din alte ţări.
Este greu de explicat acolo. Stai că, de fapt, sunt puţini kilometri, sunt patru minute, sunt multe explicaţii. Nu înseamnă că trebuie să ridici avioanele F-16 de la sol ca să ajungă în aria de acţiune a dronei.
Se presupunea că tu poţi, cu nişte arme automate bine instalate, să loveşti drona respectivă. În fine, asta s-a întâmplat. Ieşim şifonaţi din acest incident, dar poate învăţăm ceva pentru că pe viitor să fim mai bine pregătiţi. Pentru că, până la urmă, este vorba de populaţia locală, de oameni care n-au de ce să sufere de pe urma acestor atacuri, de pe urma faptului că militarii români n-au ce le trebuie, n-au legislaţie, n-au arme suficiente, nu sunt antrenaţi sau nu vor.
Trebuie să existe nişte explicaţii care întârzie să apară. Amintiţi-vă, în 2023-2024, autorităţile române negau existenţa acestor drone. A trebuit să se întâmple ca ziariştii să găsească o dronă în Delta Dunării şi să o arate autorităţilor, iar ministrul de atunci al Apărării să accepte realitatea. Ce încredere să mai dea cetăţenii autorităţilor militare române, civile, politice, dacă ani de zile, luni de zile, ele au negat evidenţa? Şi eu vreau să am încredere în autorităţi, aici mi se pare că există un potenţial foarte mare de conflict.
