Perspectiva promiţătoare a gazelor de şist provoacă o răsturnare a planurilor germane privind 'energia verde' (presă)

Germania are una dintre cele mai puternice mişcări ecologiste din lume, dar presiunile economice o tentează să încerce metoda despre care criticii spun că dăunează solului - forarea pentru a exploata gazele de şist, comentează ziarul american The Washington Post.

Motivaţi de o creştere rapidă a producţiei de gaze naturale în SUA, lideri de afaceri şi unii politicieni din Germania spun că trebuie să se acţioneze neîntârziat pentru a preveni ca nucleul industrial al ţării să se orienteze spre locuri în care energia costă doar o fracţiune din preţ. Ei se tem că obiectivele ambiţioase de mediu ale ţării lor vor fi mult mai puţin eficiente dacă economia se contractă pentru realizarea lor.

Legislaţia în dezbatere va oficializa pentru prima dată autorizarea producţiei de gaze de şist în Germania, ţară estimată ca având suficiente rezerve pentru a alimenta cererea de gaze naturale pentru 20 de ani. Aceste planuri au declanşat însă o reacţie din partea multor cetăţeni, care sunt mult mai preocupaţi decât majoritatea americanilor de metoda fracturării hidraulice. Într-o ţară care intenţionează să genereze 80% din electricitate din surse regenerabile până în 2050, unii spun că a face investiţii în combustibilii fosili nu ar avea sens.

Demersul de a exploata gazele de şist ale Germaniei, în pofida obiectivelor ''verzi'' ale ţării, este încă o consecinţă imprevizibilă a creşterii rapide a producţiei de gaze naturale în SUA, devenită posibilă prin inovaţiile în fracturare, o metodă care injectează o suspensie de substanţe chimice, nisip şi apă la presiune mare într-un puţ, pentru a fractura şisturile şi a debloca gazul din ele. Preţul din SUA la gazele naturale a fost în 2012 doar un sfert din cel al Europei, un decalaj care a apărut în doar câţiva ani.

Rusia, China şi alte puteri energetice explorează de asemenea fracturarea, deşi rămân semne de întrebare cu privire la consecinţele acestei metode asupra mediului. Ţări mai mici, cum ar fi Polonia, sunt în căutarea tehnologiei din raţiuni politice, în speranţa de a elimina dependenţa de gazul rusesc. Alte ţări, cum ar fi Franţa, au impus moratorii în încercarea de a afla mai multe despre riscurile acestei metode.

Germania intenţionează să elimine treptat energia nucleară până în 2022, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80% până în 2050 faţă de nivelurile din 1990 şi să crească energia din surse regenerabile - un set ambiţios de politici pe care îl numeşte tranziţia sa energetică. Dar multe dintre calculele cu privire la costurile planurilor de mediu ale Germaniei presupun că combustibilii fosili vor mai rari şi prin urmare mai scumpi. Aceasta ar însemna că costurile energiei în alte ţări vor creşte alături de cele ale Germaniei, chiar dacă alte ţări nu şi-au propus eforturi ''verzi'' de până la 1,3 trilioane de dolari în următoarele decenii, aşa cum face Germania.

În schimb, mai degrabă decât să devină mai competitivă privind preţurile la energie, Germania devine tot mai puţin competitivă. Consumatorii şi industriile germane constată că costurile la energie sunt în creştere în contextul în care în alte ţări sunt în scădere. Cărbunele - printre cele mai poluante surse de energie - creşte în amestecul de energie din Germania, în parte pentru că este mai ieftin decât alternativele.

Fracturarea 'a provocat o răsturnare neaşteptată în tranziţia energetică. Nimeni nu s-a aşteptat la acest lucru, nimeni nu l-a sesizat', a afirmat Miranda Schreurs, director al Centrului de Cercetare privind Politica de Mediu la Freie Universität din Berlin şi totodată consilier guvernamental. 'Se ridică numeroase întrebări privind ce înseamnă atunci când ai mult mai mult combustibil fosil decât ai crezut că ai. Avem nevoie de tranziţia energetică din cauza schimbărilor climatice, pentru independenţa energetică şi energia nepoluantă. Cu siguranţă fracturarea a schimbat dezbaterea', a subliniat ea.

Susţinătorii spun că gazele naturale vor netezi calea obiectivelor unei scăderi a emisiilor de gaze cu efect de seră, chiar dacă este vorba de un combustibil fosil, pentru că sunt de două ori mai nepoluante decât cărbunele.

Exxon Mobil şi alte companii energetice, care văd o oportunitate economică în gazele de şist, şi-au exprimat interesul pentru forarea de puţuri în nord-vestul Germaniei, unde se estimează că sunt concentrate resursele de gaze de şist. Zona a fost mult timp locul producţiei de gaze naturale şi petrol convenţionale. Exxon Mobil a finanţat cercetarea germană privind siguranţa gazelor de şist, despre care analiştii spun că este parte a unei campanii pentru a obţine acceptarea în ţară.

În contextul unei suprataxe speciale la facturile de energie electrică plătite pentru planurile ''verzi'' ambiţioase, fiecare gospodărie germană susţine costul trecerii la energie regenerabilă şi există o largă acceptare pentru a face acest lucru.

Deşi au fost amplasate panouri solare pe terenuri şi acoperişuri şi mori de vânt pe dealuri, planurile Germaniei au devenit mai scumpe din 2011, atunci când a fost anunţată eliminarea treptată a energiei nucleare, în timp ce gazele naturale au ajuns mult mai ieftine în SUA.