Pentagonul: Modernizarea armatei chineze ar putea fi perturbată de corupţia din interiorul acesteia
Corupţia din armata chineză ar fi putut perturba progresul acesteia către obiectivele de modernizare militară pentru 2027, a declarat Pentagonul în raportul său anual privind armata Beijingului, care a fost publicat miercuri, relatează Reuters.
Începând de anul trecut, armata chineză a fost supusă unei ample epurări anticorupţie, iar luna trecută Ministerul Apărării a declarat că un oficial militar de rang înalt a fost suspendat şi că este investigat pentru „încălcări grave ale disciplinei”.
Raportul amplu al Pentagonului a declarat că, între iulie şi decembrie 2023, cel puţin 15 ofiţeri militari chinezi de rang înalt şi directori din industria de apărare au fost înlăturaţi din funcţiile lor.
„În 2023, Armata Populară de Eliberare (APL) s-a confruntat cu un nou val de investigaţii legate de corupţie şi de îndepărtarea unor lideri de rang înalt, care ar fi putut perturba progresul său către obiectivele de modernizare declarate pentru 2027”, se arată în raport.
Oficiali americani, inclusiv şeful Agenţiei Centrale de Informaţii, au declarat că preşedintele chinez Xi Jinping a ordonat armatei sale să fie pregătită să efectueze o invazie a Taiwanului până în 2027.
Obiectivele oficiale de modernizare ale Chinei pentru 2027 includ accelerarea integrării informaţiilor, mecanizării şi a altor instrumente, în timp ce creşte viteza de modernizare a teoriilor, personalului, armelor şi echipamentelor militare, a declarat Pentagonul.
Ministerul de Externe al Chinei a calificat raportul drept „iresponsabil” şi l-a numit o scuză a SUA pentru a-şi menţine hegemonia militară.
„Raportul SUA, la fel ca rapoartele similare anterioare, ignoră faptele şi este plin de prejudecăţi”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Lin Jian, în cadrul unui briefing de presă de joi, îndemnând SUA să nu mai publice astfel de rapoarte, ci să ia măsuri practice pentru a menţine stabilitatea relaţiilor militare dintre China şi SUA.
Înlăturarea celor 15 înalţi funcţionari a fost probabil „vârful aisbergului”, a declarat Ely Ratner, adjunctul secretarului american al apărării pentru afaceri de securitate indo-pacifice, pentru un think tank din Washington după publicarea raportului. Conducerea Chinei nu ar lua astfel de măsuri anticorupţie extreme decât dacă ar simţi că eficienţa operaţională a APL este afectată, a spus el.
„Nu cred că este vorba doar de [...] nişte tipi care iau nişte bani şi îi bagă în buzunar, sau poate că la banchete cumpără whisky prea scump”, a declarat Ratner la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale.
Represiunea ar crea probabil o perioadă de aversiune la risc şi „paralizie” în rândurile inferioare, a adăugat el.
Un oficial american de rang înalt din domeniul apărării a declarat reporterilor că vânătoarea anticorupţie poate, de asemenea, să încetinească proiectele militare, inclusiv în industria de apărare din China.
„Odată descoperită corupţia într-un singur loc sau implicând un înalt funcţionar, există un fel de efect de spirală (care) inevitabil pare să atragă alţi funcţionari”, a declarat oficialul, vorbind sub rezerva anonimatului.
Raportul a indicat mai multe eliminări din forţa militară de rachete a Chinei, cunoscută sub numele de Forţa de Rachete a Armatei de Eliberare a Poporului (PLARF), o armă de elită a APL care supraveghează cele mai avansate rachete convenţionale şi nucleare ale sale.
„Impactul asupra încrederii liderilor RPC (Republica Populară Chineză) în APL după descoperirea corupţiei la această scară este probabil ridicat de misiunea nucleară deosebit de importanţă a PLARF”, a adăugat acesta.
În noiembrie, China a declarat că amiralul Miao Hua, care a făcut parte din Comisia militară centrală, cel mai înalt organism de comandă militară al ţării, a fost anchetat pentru „încălcări grave ale disciplinei”. Miao a fost principalul ofiţer politic al armatei în comisia formată din şase persoane, care este condusă de Xi.
Beijingul a declarat că relatările din mass-media potrivit cărora ministrul Apărării Dong Jun, care ocupă un rang inferior lui Miao, a fost marginalizat de o anchetă sunt „pure invenţii”.
„APL a înregistrat progrese inegale în direcţia obiectivului său de capacitate 2027 pentru modernizare, care, dacă este realizat, ar putea face din APL un instrument militar mai credibil pentru eforturile Partidului Comunist Chinez de unificare a Taiwanului”, se arată într-un document care însoţeşte raportul Pentagonului.
Un sondaj realizat de cel mai important grup de reflecţie militară din Taiwan, publicat în octombrie, a arătat că majoritatea taiwanezilor cred că este puţin probabil ca China să invadeze în următorii cinci ani, dar consideră Beijingul drept o ameninţare serioasă la adresa insulei democratice.
În ultimii aproximativ cinci ani, armata chineză şi-a intensificat semnificativ activităţile în jurul Taiwanului, pe care Beijingul îl consideră propriul său teritoriu, în ciuda obiecţiilor ferme ale guvernului de la Taipei, şi nu a renunţat niciodată la utilizarea forţei pentru a aduce insula sub controlul său.
Ratner a declarat că, în ciuda eforturilor de modernizare, nu este clar dacă APL se apropie de obiectivele sale legate de Taiwan, având în vedere mişcările SUA de a ţine pasul şi de a construi descurajarea în Indo-Pacific.
„S-ar putea să se grăbească cu modernizarea militară, dar să se găsească la fel de departe, dacă nu chiar mai departe, de rezolvarea unora dintre problemele operaţionale pe care încearcă să le rezolve”, a spus el.
Răspunzând joi la raport, ministrul Apărării din Taiwan, Wellington Koo, a declarat că armata va continua să îşi ajusteze planurile, consolidându-se astfel încât China să nu se angajeze într-o invazie la scara largă.
„Ne vom folosi puterea pentru a descuraja posibile acţiuni nechibzuite în Strâmtoarea Taiwan”, a declarat el reporterilor din Taipei.