Parte din elita Rusiei îi cere lui Putin să pună capăt războiului cu Ucraina [Surse]

Preşedintele Vladimir Putin este din ce în ce mai îngrijorat de perturbările din economia de război a Rusiei, chiar în timp ce Donald Trump face presiuni pentru încheierea conflictului din Ucraina, au declarat pentru Reuters cinci surse care cunosc situaţia.

Economia Rusiei, determinată de exporturile de petrol, gaze şi minerale, a înregistrat o creştere robustă în ultimii doi ani, în ciuda multiplelor runde de sancţiuni occidentale impuse după invazia Ucrainei în 2022.

Dar activitatea internă a devenit tensionată în ultimele luni din cauza lipsei forţei de muncă şi a ratelor ridicate ale dobânzilor introduse pentru a combate inflaţia, care a accelerat în contextul cheltuielilor militare record.

Potrivit a două dintre sursele familiare cu opiniile Kremlinului, acest lucru a contribuit la convingerea unei părţi a elitei ruse că o soluţionare negociată a războiului este de dorit.

Trump, care a revenit în funcţie luni, a promis să rezolve rapid conflictul din Ucraina, cel mai mare din Europa de la al Doilea Război Mondial.

În această săptămână, el a declarat că mai multe sancţiuni, precum şi tarife, asupra Rusiei sunt probabile a fi aplicate dacă Putin nu negociază, adăugând că Rusia se îndreaptă spre „mari probleme” în economie. Un consilier superior de la Kremlin a declarat marţi că Rusia nu a primit până acum nicio propunere specifică pentru discuţii.

„Rusia, desigur, este interesată din punct de vedere economic de negocierea unui sfârşit diplomatic al conflictului”, a declarat într-un interviu Oleg Viugin, fost vicepreşedinte al Băncii Centrale a Rusiei, citând riscul unor tulburări economice în creştere, pe măsură ce Rusia îşi intensifică cheltuielile militare şi de apărare.

Viugin nu a fost una dintre cele cinci surse, care au vorbit toate sub rezerva anonimatului din cauza sensibilităţii situaţiei din Rusia. Gradul de îngrijorare al lui Putin cu privire la economie, descris de surse, şi influenţa acestuia asupra opiniilor din cadrul Kremlinului cu privire la război sunt documentate aici pentru prima dată.

Publicaţia citată a raportat anterior că Putin este pregătit să discute cu Trump despre opţiunile de încetare a focului, dar că câştigurile teritoriale ale Rusiei în Ucraina trebuie să fie acceptate şi că Ucraina trebuie să renunţe la solicitarea sa de a adera la alianţa militară NATO condusă de SUA.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut „factori problematici” în economie, dar a declarat că aceasta se dezvoltă într-un ritm susţinut şi este capabilă să îndeplinească „toate cerinţele militare în mod progresiv”, precum şi toate nevoile sociale şi de bunăstare.

„Există probleme, dar, din păcate, problemele însoţesc acum aproape toate ţările din lume. Situaţia este evaluată ca fiind stabilă şi există o marjă de siguranţă”, a spus el.

Trump „se concentrează pe încheierea acestui război brutal”, prin implicarea unei game largi de părţi interesate, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al Casei Albe, Brian Hughes, ca răspuns la întrebările Reuters. În ultimele săptămâni, consilierii lui Trump au revenit asupra afirmaţiei sale că războiul lansat acum trei ani ar putea fi rezolvat într-o zi.

Cu doar câteva zile înainte de învestirea lui Trump, administraţia preşedintelui american demisionar Joe Biden a impus cel mai amplu pachet de sancţiuni care a vizat până acum veniturile din petrol şi gaze ale Rusiei, o măsură despre care consilierul pe probleme de securitate naţională al lui Biden, Jake Sullivan, a declarat că îi va oferi lui Trump un avantaj în orice discuţie prin aplicarea de presiuni economice asupra Rusiei.

Putin a declarat că Rusia poate continua să lupte atât timp cât este necesar şi că Moscova nu va ceda niciodată în faţa unei alte puteri în ceea ce priveşte interesele naţionale esenţiale.

Economia Rusiei, în valoare de 2.200 de miliarde de dolari, a dat dovadă până de curând de o rezistenţă remarcabilă în timpul războiului, iar Putin a lăudat oficialii economici de top şi mediul de afaceri pentru că au ocolit cele mai stricte sancţiuni occidentale impuse vreodată unei economii importante.

După o contracţie în 2022, PIB-ul Rusiei a crescut mai rapid decât cel al Uniunii Europene şi al Statelor Unite în 2023 şi 2024. Cu toate acestea, în acest an, Banca centrală şi Fondul Monetar Internaţional prevăd o creştere de sub 1,5%, deşi guvernul preconizează o perspectivă uşor mai optimistă.

Inflaţia s-a apropiat de două cifre, în ciuda faptului că Banca centrală a majorat rata dobânzii de referinţă la 21% în octombrie.

„Există unele probleme aici, şi anume inflaţia, o anumită suprasolicitare a economiei. Guvernul şi Banca centrală au deja sarcina de a reduce ritmul”, a declarat Putin în cadrul unei conferinţe de presă anuale din 19 decembrie.

"Obiective de război îndeplinite"

Anul trecut, Rusia a realizat cele mai semnificative câştiguri teritoriale de la începutul războiului şi controlează acum aproape o cincime din Ucraina.

Putin consideră că principalele obiective de război au fost deja îndeplinite, inclusiv controlul terenului care leagă Rusia continentală de Crimeea şi slăbirea armatei ucrainene, a declarat una dintre sursele familiare cu opiniile de la Kremlin.

Preşedintele rus recunoaşte, de asemenea, presiunea pe care războiul o exercită asupra economiei, a declarat sursa, citând „probleme cu adevărat mari”, cum ar fi impactul ratei ridicate a dobânzii asupra afacerilor şi industriei non-militare.

Rusia a majorat cheltuielile pentru apărare la un nivel post-sovietic maxim de 6,3% din PIB în acest an, reprezentând o treime din cheltuielile bugetare. Cheltuielile au fost inflaţioniste. Împreună cu penuria de forţă de muncă din timpul războiului, acestea au dus la creşterea salariilor.

În plus, guvernul a căutat venituri fiscale mai mari pentru a reduce deficitul fiscal.

Viugin, fostul viceguvernator, a declarat că ratele ridicate susţinute ar pune presiune pe bilanţurile întreprinderilor şi ale băncilor.

Producătorul rus de cărbune şi oţel Mechel (MTLR.MM), deţinut de omul de afaceri Igor Ziuzin şi familia sa, a declarat marţi că şi-a restructurat datoria, sub presiunea preţurilor scăzute la cărbune şi a ratelor ridicate ale dobânzilor.

Îngrijorarea lui Putin

Frustrarea lui Putin a fost evidentă la o întâlnire de la Kremlin cu liderii de afaceri în seara zilei de 16 decembrie, unde acesta i-a certat pe oficialii economici de top, potrivit a două dintre surse, care au cunoştinţă de discuţiile privind economia de la Kremlin şi din guvern.

Una dintre surse a fost informată după întâlnire că Putin a fost vizibil nemulţumit după ce a auzit că investiţiile private au fost reduse din cauza costului creditelor.

Kremlinul a dat publicităţii comentariile introductive ale lui Putin în care acesta laudă mediul de afaceri, dar nu a identificat niciunul dintre participanţii din mediul de afaceri la reuniunea cu uşile închise. Reuters a confirmat cu o sursă că guvernatoarea Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, nu a fost prezentă.

Miercuri, Putin a declarat în comentariile televizate adresate miniştrilor că a discutat recent cu liderii de afaceri despre riscurile unei scăderi a activităţii de creditare pentru creşterea pe termen lung, într-o referire aparentă la reuniunea din decembrie.

Unii dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Rusia, inclusiv directorul general al Rosneft, Igor Sechin, directorul general al Rostec, Serghei Chemezov, magnatul aluminiului Oleg Deripaska şi Alexei Mordaşov, cel mai mare acţionar al producătorului de oţel Severstal, au criticat public ratele ridicate ale dobânzii.

Nabiullina s-a confruntat cu presiuni pentru a nu majora şi mai mult ratele din partea a doi dintre cei mai puternici bancheri din Rusia - fostul său şef, directorul general al Sberbank, German Gref, şi directorul general al VTB, Andrei Kostin - care s-au temut că Rusia se îndreaptă spre stagflaţie, a declarat o sursă la curent cu discuţiile despre economie.

În comentariile sale din 19 decembrie, Putin a făcut apel la o „decizie echilibrată privind ratele”. A doua zi, la ultima sa reuniune de politică monetară a anului, Banca centrală a menţinut rata la 21%, în ciuda aşteptărilor pieţei că va creşte cu 200 de puncte de bază.

Într-un discurs susţinut după decizie, Nabiullina a negat că ar fi cedat presiunilor. Criticile la adresa politicii Băncii centrale au crescut atunci când ratele au fost ridicate, a adăugat ea.

Nabiullina, Gref şi Kostin nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii pentru acest articol.