Parlamentul votează dezincriminarea conflictului de interese pentru cei care şi-au angajat rudele

Zeci de parlamentari intraţi pe radarul Agenţiei Naţionale de Integritate răsuflă astăzi liniştiţi. Plenul reunit al celor două Camere a adoptat miercuri, cu 306 voturi "pentru" şi o singură abţinere, o iniţiativă legislativă de interpretare a Statutului deputaţilor şi senatorilor care prevede că aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar, înainte de 21 august 2013, nu pot fi acuzaţi de conflict de interese.

Artizanii controversatului proiectul de lege care merge acum spre promulgare la preşedintele Klaus Iohannis sunt trei deputaţi - Florin Iordache şi Daniel Florea de la PSD şi Marton Arpad, UDMR.

Deşi, anterior, preşedintele PSD Liviu Dragnea declara că nu susţine astfel de "iniţiative singulare", se pare că lucrurile au stat cu totul altfel până la urmă.

Ce prevede proiectul

Cei trei deputaţi care au pus bazele controversatului proiect de lege susţin că dispoziţiile alin 11 ale art 38 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor - potrivit căruia membrii familiei parlamentarilor ori rudele/afinii până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi în cadrul biroului parlamentar - au fost modificate prin Legea nr.219/2013 şi nu pot fi aplicate retroactiv.

Potrivit celor trei deputaţi, cum interdicţiile introduse prin art 38 alin 11 au intrat în vigoare şi produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013, faptele săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de această dată "nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea 219/2013 nu a existat nicio restricţie cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputaţii şi senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora".

Reamintim că Marton Arpad - alături de deputaţii PSD Ciprian Nica şi Victor Roman, deputatul de la Minorităţi Ion Marocico şi deputatul PC- PLR Aurelian Ionescu - a mai depus un proiect legislativ vizând modificarea Codului Penal, astfel încât funcţionarii publici să-şi poată angaja rudele până la gradul II inclusiv, fără ca acest lucru să fie considerat conflict de interese. Proiectul a fost adoptat tacit de Senat la 25 martie 2015.

ANI a respins iniţiativa

"ANI nu susţine propunerea legislativă privind interpretarea art. 38 alin. 11 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, întrucât intervenţia legislativă nu este necesară, în acord cu principiul aplicării în timp a legii civile, modificările propuse fiind în totală contradicţie cu dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul Penal – prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă şi penală.

Textul propus este de natură să excludă parlamentarii de la aplicarea sancţiunilor pentru conflictul de interese, prin eliminarea situaţiilor de conflict de interese pentru perioada 2003-2013 (perioada cuprinsă între adoptarea Legii nr. 161/2003 şi intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013)", se precizează în comunicatul citat.

Concret, ANI evidenţiază faptul că iniţiatorii proiectului legislativ propun interpretarea art. 38 alin. 11 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor care prevede faptul că "Membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi la respectivul birou parlamentar" - prevedere introdusă în anul 2013 prin Legea nr. 219 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006.

Motivele invocate de ANI

"Prin propunerea legislativă se creează premisa conform căreia interdicţia de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare operează doar de la data introducerii art. 38, alin. (11) în Statutul deputaţilor şi al senatorilor, şi anume de la data adoptării Legii nr. 219/2013, cu toate că anterior acestui moment există o dispoziţie expresă care să interzică parlamentarilor să-şi angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare, şi anume art. 70 din Legea nr. 161/2003 - dispoziţie legală aplicabilă parlamentarilor referitoare la conflictul de interese de natură administrativă, conflict de interese care este generat tocmai ca urmare a angajării la birourile parlamentare a rudelor sau afinilor deputaţilor şi senatorilor, conform practicii judiciare a Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin urmare, nici anterior adoptării Legii nr. 219/2013, parlamentarii nu puteau dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare întrucât aveau obligaţia de a respecta regimul juridic al conflictelor de interese, în speţã dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul penal. Mai mult decât atât, considerăm că intervenţia legislativă nu este necesară, în acord cu principiul aplicării în timp a legii civile, modificările aduse Legii nr. 96/2006 prin Legea nr. 219/2013 se aplică numai pentru viitor, nefiind astfel necesară o intervenţie legislativă care să menţioneze expres acest principiu fundamental de drept.

Regimul juridic al conflictului de interese administrativ, pentru toate categoriile de persoane care ocupă funcţii/demnităţi publice este cel reglementat de dispoziţiile Legii nr. 161/2003, coroborat, din punct de vedere procedural cu dispoziţiile Legii nr. 176/2010. Din aceste considerente, opinăm faptul că definiţia conflictului de interese cuprinsă în art. 70 din Legea nr.161/2003 este suficient de clară, precisă şi necondiţionatã de adoptarea altor reglementari, subsecvente, pentru diferite categorii de demnităţi şi funcţii publice", a explicat ANI.

Captura ANI în domeniu

În perioada 2011 – 2015, Agenţia Naţională de Integritate a constatat, în cazul deputaţilor şi senatorilor, 56 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă şi 26 de cazuri de conflicte de interese de natură penală.

În ceea ce priveşte conflictele de interese de natură administrativă, ANI a câştigat definitiv şi irevocabil în 22 de cazuri şi doar într-un singur caz instanţa a anulat raportul de evaluare emis de Agenţie, restul dosarelor fiind pe rol.

Referitor la conflictele de interese de natură penală, în 18 cazuri instanţa a emis sentinţe de condamnare la închisoare cu suspendarea pedepsei, în 3 cazuri amendă administrativă iar în 5 cazuri, dosarele se află pe rolul organelor de cercetare penală.