ANALIZĂ. "Economia a ieşit (momentan) din groapă. Fereastră de oportunitate nu trebuie închisă prin noi şocuri fiscale"

Analistul financiar Adrian Negrescu a atras atenţia că, deşi economia României a înregistrat în trimestrul al treilea cea mai puternică creştere trimestrială din ultimii trei ani, avansul de 2,1% nu înseamnă neapărat o relansare economică, ci mai degrabă recuperare a pierderilor din trimestrele precedente.

În acelaşi timp, expertul avertizează că România are nevoie de reforme, reducerea risipei bugetare şi un buget realist pentru 2027, pentru a evita noi şocuri fiscale şi riscul unui acord cu FMI.

ANALIZA lui Adrian Negrescu

Datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică arată un salt neaşteptat de puternic al economiei în trimestrul al treilea. Pe seria ajustată sezonier, Produsul Intern Brut a crescut cu 2,1% faţă de trimestrul anterior. Este cel mai bun rezultat trimestrial din ultimii trei ani.

Şi poate cel mai important - vine într-un moment în care economia avea mare nevoie de o veste bună.

Vestea are însă şi o parte mai puţin roz: faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul este de numai 0,3% pe seria ajustată sezonier şi de 0,1% pe seria brută. Altfel spus, după un an de contracţie, economia a revenit doar la nivelul din toamna lui 2025.

În esenţă, saltul de 2,1% este o gură de oxigen, dar nu trebuie confundat cu o relansare.

Economia a ieşit din groapă, dar nu a urcat încă pe un drum ascendent. Practic, am recuperat ce am pierdut în ultimele trei trimestre şi ne aflăm acolo unde eram acum un an.

Pentru a înţelege rezultatul, trebuie privit drumul parcurs. În ultimul trimestru din 2025, PIB-ul s-a prăbuşit cu 1,5% faţă de trimestrul anterior, iar primul trimestru din 2026 a adus o nouă scădere, de 0,3%. Cele două trimestre negative consecutive au însemnat intrarea economiei în recesiune tehnică.

A urmat un trimestru II de stagnare, cu o creştere zero. Raportat la anul precedent, economia a fost în scădere în primele două trimestre ale anului: cu 1,4% în trimestrul I şi cu 1,9% în trimestrul II, pe seria ajustată sezonier. Trimestrul III este primul din acest an în care PIB-ul trece, chiar şi la limită, peste nivelul din 2025.

O parte din saltul trimestrial se explică printr-un efect de bază. Când economia porneşte de la un nivel coborât, orice revenire a activităţii se vede amplificat în cifrele de la un trimestru la altul. Pe ansamblul primelor nouă luni, calculele pe baza seriei brute arată că economia se află încă uşor sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, cu aproximativ 0,4%.

Este important de spus că, dincolo de procente şi calculele INS, contează însă ce urmează.

România merge pe sârmă, cum spunea aseară Nazare. Avem nevoie de reforme, de o reducere a risipei bugetare şi de proiecte de relansare economică. În primul rând de un buget realist pentru 2027, bazat pe cifre nu pe aspiraţii şi estimări exagerat de optimiste.
Alternativa, cum ne-a spus şi preşedintele Dan, este acordul cu FMI pe care nimeni nu şi-l doreşte.

Pe de altă parte, avem nevoie să vedem dacă această revenire vine din consum, din investiţii sau doar dintr-un an agricol mai bun. Abia datele detaliate ce vin în decembrie ne vor spune dacă vorbim de o redresare sănătoasă sau de o tresărire de moment.

Pentru Guvern, mesajul este clar: economia are o fereastră de oportunitate, iar aceasta nu trebuie închisă prin noi şocuri fiscale. Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, de acces la finanţare şi de investiţii publice care să ajungă efectiv în economie. Altfel, riscăm ca revenirea din trimestrul III să rămână o excepţie într-un an de stagnare.