Parlamentul a ratificat Tratatul între Republica Moldova şi România privind regimul frontierei de stat

Parlamentul a ratificat, vineri, Tratatul între Republica Moldova şi România privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră, semnat la Bucureşti pe 8 noiembrie 2010. Tot în cadrul şedinţei de vineri, cu votul a 51 de deputaţi, a fost ratificat Acordul între Republica Moldova şi România privind cooperarea în domeniul militar, semnat la 20 aprilie 2012.

Cele două documente au fost ratificate, joi, în prima lectură. Tratatul între Republica Moldova şi România privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră stabileşte modul în care va fi marcată frontiera pe teren, colaborarea dintre vameşi şi poliţia de frontieră.

De asemenea, va fi constituită o Comisie mixtă pentru verificarea traseului frontierei de stat şi întreţinerea semnelor de frontieră, modul de folosire a apelor de frontieră, căilor ferate, şoselelor, precum şi a altor instalaţii de comunicaţii care traversează frontiera de stat. Acordul între Republica Moldova şi România privind cooperarea în domeniul militar defineşte cadrul legal necesar cooperării militare bilaterale şi conţine prevederi în ceea ce priveşte domeniile şi formele de cooperare, înfiinţarea unei comisii militare mixte, organizarea şi desfăşurarea aplicaţiilor comune, apărarea informaţiei, aspecte financiare şi statutul juridic al personalului.

Comuniştii au criticat vehement ambele documente aprobate şi au cerut ca acestea să nu fie votate. În ajun, deputaţii comunişti au părăsit sala de şedinţe în semn de protest încercând astfel să împiedice aprobarea celor două documente.

În această situaţie, cele două acte au fost ratificate cu votul a 51 de deputaţi care fac parte din cadrul Coaliţiei Pro-Europene. Împotriva ratificării celor două documente s-a pronunţat şi Partidul Liberal, care nu recunoaşte graniţa dintre Moldova şi România. Liberalii şi-au motivat decizia de a nu vota pentru document şi prin faptul că acesta a fost semnat de prim-ministrul de atunci al Republicii Moldova, Vlad Filat şi nu de preşedintele interimar al statului, funcţie care era ocupată în 2010 de Mihai Ghimpu. În legătură cu acest fapt, Ghimpu a declarat că intenţionează să se adreseze la Curtea Constituţională.