Pacea europeană, pusă sub semnul întrebării
Uniunea Europeană (UE) a primit luni, la Oslo, Premiul Nobel pentru Pace. Acest lucru a devenit un motiv pentru critici din partea pacifiştilor şi euroscepticilor. Pe continentul premiat pentru pace nu există pace în sensul larg al cuvântului: iau amploare protestele antiguvernamentale, retorica separatistă, atitudinile radicale... Optimişti şi pesimişti se contrează din nou cu privire la durabilitatea proiectului în faţa eurointegrării, notează, marţi, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.
Scandalurile au devenit, probabil, parte inerentă a festivităţilor de acordare a Premiului Nobel pentru Pace. În 2009, dispute şi proteste a suscitat decizia de a acorda premiul preşedintelui SUA, Barack Obama, iar după un an, când premiul a fost înmânat apărătorului chinez pentru drepturile omului, Liu Xiaobo, Beijingul a iniţiat restricţii la importul de somon norvegian şi a făcut presiuni asupra Oslo în problema anulării vizelor.
Anul acesta premiul i-a revenit unui candidat la fel de contestabil: UE. În acest context, activiştii au reunit duminică sute de oameni la un 'marş al făcliilor' în centrul capitalei norvegiene, sub lozinca 'UE - un premiant nedemn'. Pacifiştii subliniază că UE se află pe locul trei în lume în ceea ce priveşte exportul de arme, iar Bruxellesul aprobă acest lucru.
Cele mai furibunde critici la adresa laureatului au venit din partea coaliţiei stângii radicale din Grecia, 'Syriza'. Reprezentantul acesteia, Dimitri Kodelas, a catalogat evenimentul (premiul acordat) drept 'bătaie de joc la adresa locuitorilor Europei'. În opinia sa, Bruxellesul a declarat război poporului grec. 'Cum poţi acorda acest premiu cuiva care a împins Grecia şi întreaga Europă de Sud cu sute de ani în urmă, în Evul Mediu?', şi-a exprimat indignarea Kodelas.
Împotriva acordării Premiului Nobel Uniunii Europene s-au pronunţat de asemenea trei foşti laureaţi ai acestui premiu. Adversarul apartheidului din Africa de Sud, arhiepiscopul Desmond Tutu, activista pentru pace din Irlanda de Nord, Mairead Maguire, şi apărătorul argentinian pentru drepturile omului, Adolfo Perez Esquivel, au declarat într-o scrisoare deschisă că UE nu se numără printre luptătorii pentru pace în viziunea lui Alfred Nobel, care pleda pentru demilitarizarea planetei. Cei trei au subliniat că UE 'preferă mai degrabă să declanşeze războaie, decât să insiste asupra necesităţii unei abordări de alternativă'.
UE a primit Premiul Nobel pentru Pace pe fondul schismei între nordul şi sudul Europei şi al numeroaselor acţiuni de protest împotriva măsurilor drastice de austeritate şi a şomajului. Procesele de criză fac jocul partidelor radicale şi mişcărilor separatiste. Sub semnul ameninţării se află moneda europeană, adoptată în 17 ţări ale UE, menţinerea în cadrul ei a tuturor participanţilor, dintre care unii se gândesc ei înşişi la separare (Marea Britanie), în timp ce alţii ar putea fi obligaţi la aceasta (Grecia).
Situaţia creată va fi din nou discutată, joi şi vineri, în timpul summitului liderilor ţărilor membre în UE. Deocamdată, au trebuit să răspundă la toate 'punctele acuzării' cei care au venit la Oslo să ridice premiul în valoare de 930.000 de euro (pentru programe destinate copiilor care au suferit de pe urma conflictelor armate): preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cel al Consiliului European, Herman van Rompuy, şi cel al Parlamentului European, Martin Schultz.
'Într-o perioadă în care Europa se confruntă cu probleme, Comitetul Nobel a decis să arate ce înseamnă Europa pentru lume', a explicat motivele care au stat la baza acordării premiului şeful Comitetului Nobel şi secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland. Pe fondul criticilor la adresa UE, cu o nouă atenţionare împotriva 'eurofobiei' a găsit de cuviinţă să vină şi Barroso.
În pofida acestor dificultăţi, analista rusă Nadejda Arbatova nu este tentată să dramatizeze situaţia. Potrivit acesteia, decizia privind acordarea Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene 'a stârnit reacţii controversate în primul rând pentru că Europa se află astăzi într-o situaţie de criză, care de altfel a fost iniţiată de SUA'.
Arbatova a subliniat că, în ciuda crizei, UE acţionează în mod activ pe scena internaţională, inclusiv desfăşurând acţiuni de menţinere a păcii într-o serie de ţări.Potrivit calculelor sale, din 2003 UE a desfăşurat 25 de operaţiuni de menţinere a păcii, între care 17 civile sau civil-militare, 9 dintre acestea continuând şi astăzi.
