(P) Politica Agricolă Comună 2023-2027, o oportunitate imensă pentru agricultura românească

Politica Agricolă Comună sau PAC, cum este cunoscută, pe scurt, reprezintă un parteneriat între agricultură şi societate. În cadrul acestui parteneriat, producătorii agricoli din Uniunea Europeană sunt sprijiniţi în activitatea lor pentru a putea asigura necesarul de alimente pentru populaţia statelor membre.

PAC a fost lansată în 1962 ca o politică comună pentru toate ţările din UE. Ea este gestionată şi finanţată la nivel european din resursele bugetului UE, la care România are acces începând cu anul 2007, când a devenit membru al UE.

În prezent, România se pregăteşte să încheie exerciţiul financiar 2014-2020, cu o perioadă de tranziţie de doi ani până la intrarea în vigoare la noua Politică Agricolă Comună. Aceasta ar urma să fie aplicată în perioada 2023-2027, cu o finanţare totală alocată ţării noastre de 20,12 miliarde euro, sumă ce include şi finanţarea perioadei de tranziţie. Din această anvelopă financiară, 13,37 de miliarde de euro vor reveni plăţilor directe şi măsurilor de piaţă, iar 6,75 de miliarde de euro pentru dezvoltare rurală.

(PressHub)

Din acest buget, fermierii români vor fi sprijiniţi cu plăţi directe din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) (subvenţiile achitate de Agenţie de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, APIA) şi cu finanţări nerambursabile prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (măsuri şi submăsuri de sprijin derulate prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, AFIR).

În urma unui trialog care s-a derulat pe parcursul ultimilor trei ani între Consiliul Uniunii Europene – cu miniştrii statelor membre, Parlamentul European şi Comisia Europeană, la finele lunii iunie a fost atins un acord privind principiile noii PAC.

Cele trei mari principii de finanţare a agriculturii prin noua PAC

Convergenţă de 85%. La convergenţă, nivelul stabilit va fi de 85%, adică toate plăţile directe vor fi aduse până la un nivel de 85% dintr-o plată medie naţională. Cu toate acestea, statele membre pot stabili o rată mai mare de convergenţă, dacă doresc. Conform estimărilor oficiale făcute de reprezentanţi ai României în perioada 2021 – 2027, ca urmare a continuării convergenţei externe, plata directă va creşte de la 195,5 euro/ha la o valoare medie de 205 euro/ha. În pofida creşterii plăţii directe pe unitatea de suprafaţă, suma totală anuală nu va creşte semnificativ deoarece suprafaţa de referinţă a României se va reduce de la 9,7 milioane ha actualmente, la 9,24 milioane ha cât a fost suprafaţa ce a beneficiat de plăţi directe în anul de referinţă 2016.

Eco-schemele, 25% din plăţile directe. Eco-schemele sau regulile ”verzi”, ce includ zonele de interes ecologic, vor reprezenta 25% din plăţile directe ca măsuri de finanţare. Va exista şi o perioadă de acomodare, de tranziţie, în care limitarea eco-schemelor va fi la 20%. Această perioadă ”de învăţare” se va aplica în primii doi ani ai noii PAC, 2023 şi 2024.

Redistribuire de 10%. Pachetul de reformă a PAC include măsuri care vizează redistribuirea fondurilor în favoarea fermelor mici şi mijlocii. În temeiul acordului, statele membre vor avea obligaţia de a redirecţiona 10% din plăţile directe către astfel de ferme (în principiu, prin plăţi redistributive, cu excepţia cazului în care pot dovedi că pot obţine acelaşi efect prin intermediul altor instrumente comparabile). Astfel, un stat poate să fie scutit de la această redistribuire doar dacă aplică alte măsuri, precum o convergenţă sporită a plăţilor directe.

PAC post-2020 aduce un termen nou pentru fermier şi pune un accent mai mare pe ”dimensiunea socială a agriculturii”. ”În temeiul noului acord, fermierii şi alţi beneficiari care primesc plăţi directe vor fi supuşi unei sancţiuni administrative dacă nu oferă condiţii adecvate de angajare, astfel cum sunt prevăzute în legislaţia relevantă a UE. Este pentru prima dată când legislaţia agricolă a UE include o dimensiune socială şi marchează un pas istoric înainte în ceea ce priveşte modul în care PAC ia în considerare condiţiile lucrătorilor agricoli”, s-a anunţat într-un comunicat al Consiliului Uniunii Europene.

În urma acordului, la nivelul Uniunii Europene se lucrează pentru finalizarea unui draft de regulament în baza căruia fiecare stat membru, în acord cu analiza nevoilor şi oportunităţilor de finanţare, să îşi elaboreze propriul Plan Naţional Strategic. Conform comunicărilor oficiale, statele membre au termen până la 31 decembrie 2021 pentru a-şi prezenta proiectele de planuri strategice naţionale în vederea aprobării lor de către Comisia Europeană.

DISCLAIMER. Această comunicare este realizată în cadrul Campaniei generale de informare privind Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene ”Forţa P.A.C. pentru Fermieri”, acţiune cofinanţată de Uniunea Europeană prin Programul de măsuri de informare privind politica agricolă comună (IMCAP). Conţinutul prezentului articol reflectă doar opiniile autorului, iar responsabilitatea îî revine integral acestuia. Comisia Europeană nu acceptă nicio responsabilitate pentru potenţialele utilizări ale informaţiilor conţinute.

(PressHub)