Oslo, un oraş care transformă gunoiul în energie, se confruntă cu un deficit de deşeuri (NYTimes)

Capitala Norvegiei este un oraş care importă gunoi. O parte vine din Anglia, o parte din Irlanda iar altă parte din ţări vecine ca Suedia. Are chiar proiecte pe piaţa americană, relatează The New York Times.

'Aş dori să preiau ceva gunoi din SUA', a declarat pentru cotidianul menţionat Pal Mikkelsen, care anul trecut a fost directorul general al Agenţiei de transformare a deşeurilor în energie din Oslo, iar în prezent conduce o instalaţie de generare de energie din gunoi.

Oslo, un loc de reciclare, unde aproximativ jumătate din oraş şi cele mai multe şcoli sunt încălzite prin arderea de gunoaie - gunoi menajer, deşeuri industriale, chiar şi deşeuri toxice şi periculoase din spitale şi confiscări de droguri - are o problemă: a rămas literalmente în pană de gunoi de ars.

Problema nu este unică la Oslo, un oraş de 1,4 milioane de locuitori. În Europa de Nord, unde practica arderii gunoiului pentru a genera căldură şi electricitate a explodat în ultimele decenii, cererea de gunoi depăşeşte cu mult oferta. 'Europa de Nord are o capacitate de generare imensă', a declarat Mikkelsen.

Cu toate acestea, populaţia pretenţioasă a Europei de Nord produce doar aproximativ 150 de milioane de tone de deşeuri pe an, a spus el, mult prea puţin pentru a alimenta instalaţiile de incinerare care pot procesa peste 700 de milioane de tone. 'Suedezii continuă să construiască mai multe instalaţii, la fel ca Austria şi Germania', a adăugat Mikkelsen.

Stockholmul a devenit un concurent atât de mare încât a reuşit chiar să convingă unele municipalităţi norvegiene să îi livreze deşeuri. Tone de gunoi sunt transportate cu nave şi camioane din regiuni care au un exces spre altele care au capacitatea de a arde şi produce energie.

''Există o piaţă europeană a deşeurilor - este o marfă', a afirmat Hege Rooth Olbergsveen, înalt consilier la programul de recuperare a deşeurilor din Oslo, adăugând: 'Este o piaţă în creştere'.

Şi britanicii sunt interesaţi, deşi nu sunt mari jucători în industria transformării gunoaielor în energie. O companie cu sediul în Yorkshire, care se ocupa de colectarea gunoiului pentru oraşe cum ar fi Leeds, în nordul Angliei, transportă acum 1.000 de tone de gunoi pe lună, o parte mergând şi spre ţări din Europa de Nord, inclusiv Norvegia, potrivit Donnei Cox, purtătoare de cuvânt a primăriei din Leeds. Un impozit britanic privind depozitele face însă să fie mai ieftin să trimiţi gunoiul în locuri cum ar fi Oslo. 'Ne ajută la reducerea costurilor taxei de depozitare', a scris Cox într-un e-mail pentru New York Times.

Pentru unii, ar putea părea bizar ca Oslo să recurgă la importarea gunoiului pentru a produce energie. Norvegia se numără printre cele 10 ţări cele mai mari exportatoare de petrol şi gaze din lume, are rezerve de cărbune abundente şi o reţea de peste 1.100 de hidrocentrale în munţii bogaţi in ape. Cu toate acestea, Mikkelsen spune că arderea gunoiului a fost 'un joc de energie din surse regenerabile, pentru a reduce utilizarea combustibililor fosili''.

Şi alte zone ale Europei produc cantităţi abundente de gunoi, printre care sudul Italiei, unde oraşe precum Napoli plătesc oraşe din Germania şi Olanda să accepte gunoi, ajutând la dezamorsarea crizei napolitane a deşeurilor. Deşi Oslo a avut în vedere gunoiul italian, a preferat să rămână la deşeurile britanice mai curate şi mai sigure.

La Oslo gunoiul este foarte high-tech. Gospodăriile separă gunoiul, punând deşeurile alimentare în saci verzi, materialele plastice în saci albaştri şi sticla în altă parte. Sacii sunt oferiţi gratuit în magazinele alimentare şi alte magazine.

Cea mai mare dintre cele două instalaţii ale lui Mikkelsen folosesc senzori computerizaţi pentru a separa sacii de gunoi coloraţi care ajung pe benzi transportoare şi în incineratoare. Exteriorul curbat al clădirii, cu iluminarea vizibilă de la mare distanţă, concurează arhitectural cu noua operă din Oslo.

Totuşi, nu toată lumea este mulţumită de această dependenţă de gunoi. 'Din punct de vedere al mediului, este o problema uriaşă', a declarat Lars Haltbrekken, preşedintele celui mai vechi grup de mediu din Norvegia, afiliat al Friends of the Earth. 'Există o presiune pentru a produce tot mai multe deşeuri, atât timp cât există această supracapacitate', a adăugat el. Într-o ierarhie a obiectivelor de mediu, în opinia lui Haltbrekken, producerea de mai puţin gunoi ar trebui să se afle pe primul loc, în timp ce generarea de energie din gunoi să fie în partea de jos.

'Reciclarea şi valorificarea energetică trebuie să meargă mână în mână', a declarat Rooth Olbergsveen de la agenţia de recuperare a deşeurilor. Reciclarea a făcut progrese, a spus ea iar separarea deşeurilor organice, cum ar fi cele alimentare, a început să permită capitalei Oslo să producă biogaz, care alimentează acum câteva autobuze în centrul Oslo.