Guvernul lui Enrico Letta obţine primul vot de încredere, la Camera Deputaţilor (presa italiană)

Primul ministru italian Enrico Letta.
Primul ministru italian Enrico Letta. (ANDREAS SOLARO,ANDREAS SOLARO / AFP / Getty Images)

Noul guvern italian de 'mare coaliţie' între stânga, dreapta şi centru, condus de Enrico Letta, moderat de centru-stânga,urmează să se prezinte marţi la Senat, pentru a primi vot de încredere, după ce luni seara a obţinut încrederea Camerei Deputaţilor. Subiectul se află marţi în atenţia principalelor publicaţii din Peninsulă.

'Guvernul Letta obţine primul vot de încredere, la Camera Deputaţilor', titrează La Repubblica de la Roma, care precizează că au votat 606 deputaţi (din cei 623 prezenţi), care s-au exprimat cu 453 de voturi în favoarea guvernului, 153 împotrivă şi 17 abţineri. Majoritatea necesară era de 304 voturi.

În favoarea guvernului Letta au votat Partidul Democrat (PD, de centru-stânga), Poporul Libertăţii (PdL, de centru-dreapta) şi 'Alegere civică', formaţiunea de centru fondată de fostul premier tehnocrat, Mario Monti. Împotriva executivului lui Enrico Letta (46 de ani, vicesecretar al PD), au votat Mişcarea populistă 5 Stele (M5S), partidul Stânga, Ecologie şi Libertate (SEL) şi partidul de dreapta Fratelli d'Italia. S-a abţinut Liga Nordului, partid populist de dreapta, informează principalul cotidian roman.

Discursul programatic al lui Enrico Letta, ţinut luni la Camera Deputaţilor, a conţinut primele indicaţii de politică economică ale guvernului său, o 'inedită mare coaliţie' între dreapta, stânga şi centru.

Noul prim-ministru italian a făcut apel la 'simţul de responsabilitate al partidelor' şi le-a cerut tuturor forţelor politice, chiar şi acelora care nu vor vota în favoarea executivului său, să se angajeze în mod puternic pentru a reforma cadrul instituţional, notează La Repubblica.

Premierul a vorbit pe larg despre 'valorile Europei unite' şi a declarat că 'destinul Italiei este strâns legat de destinul Uniunii Europene'. Pentru Italia 'nu pot exista perspective de creştere, fără creşterea întregii Europe', a adăugat Enrico Letta, care a mai spus că 'Europa este în criză de legitimitate, dar poate redeveni motor de dezvoltare şi de creştere economică durabilă, într-un moment în care cetăţenii europeni au nevoie să creadă din ce în ce mai mult în Uniunea Europeană'. 'Soluţia la problemele UE este o mai mare integrare, în sensul unei Europe federale', a precizat Letta, declaraţie subliniată de cotidianul amintit.

Noul prim-ministru italian a mai anunţat că va efectua zilele acestea vizite la 'Bruxelles, Berlin şi Paris, pentru că guvernul italian este european şi eurofil', relevă La Repubblica.

Italia va putea creşte 'dacă îşi va modifica politicile economice, care nu se vor putea baza numai pe măsuri de austeritate, pentru că Italia riscă să moară din cauza austerităţii, şi dacă va avea curajul să realizeze o adevărată uniune politică', renunţând la divergenţele care au caracterizat în ultimii 20 de ani raporturile dintre stânga şi dreapta italiană, a mai spus premierul, declaraţie subliniată de cotidianul roman.

Letta a mai vorbit despre necesitatea de a reduce presiunea fiscală şi a propus măsuri concrete de politică economică, fără însă a preciza modul în care guvernul său va reuşi să găsească resursele financiare pentru a realiza aceste obiective ambiţioase, relevă publicaţia amintită.

Enrico Letta a mai anunţat că va fi înfiinţată 'o Convenţie pentru reforme' (o comisie parlamentară bicamerală), care va avea sarcina de a elimina finanţările publice în favoarea partidelor, pregătind de asemenea reforma actualei legi electorale. Premierul a precizat că, dacă nu va observa în următoarele 18 luni succesul reformelor de care Italia are nevoie, îşi va asuma răspunderea şi va putea demisiona, precizează La Repubblica, care adaugă că fostul premier italian Silvio Berlusconi a declarat luni că ar dori să prezideze el însuşi această comisie parlamentară.

'Guvernul Letta, undă verde din partea Camerei Deputaţilor', titrează Corriere della Sera din Milano, care scrie că discursul programatic al premierului a fost apreciat mai ales de partidul de dreapta Poporul Libertăţii (PdL). Secretarul acestei formaţiuni politice, care este şi noul ministru de interne şi vice-premier, Angelino Alfano, a declarat că 'împărtăşeşte de la primul la ultimul cuvânt pronunţat de Letta', iar Pier Luigi Bersani (secretarul demisionar al Partidului Democrat, PD, de stânga) a invitat PD 'să ajute naşterea acestui executiv'.

Numeroase critici la discursul lui Letta au sosit însă din partea Mişcării 5 Stele (M5S), al cărei lider, Beppe Grillo, a scris luni pe blogul său (cel mai citit din Italia) că 'guvernul Letta este un club format din monştri, o familie Addams şi o mână de vopsea dată peste un zid mucegăit'.

Dar guvernul Letta este susţinut de SUA, secretarul de stat american, John Kerry, declarând luni că Enrico Letta este 'un prieten bun şi de încredere al SUA', în timp ce cancelarul german Angela Merkel l-a felicitat pe Letta, luni seară, după obţinerea votului de încredere la Camera Deputaţilor, semnalează principalul cotidian milanez.

'Enrico Letta încasează încrederea Camerei Deputaţilor', titrează La Stampa din Torino, care relevă că marţi, după votul de încredere la Senat, premierul îşi va începe primul tur european, cu o vizită la Berlin, unde va sosi marţi pentru a avea o întrevedere cu cancelarul german Angela Merkel. Vor urma vizite la Bruxelles şi la Paris, pentru a demonstra că 'guvernul italian este european şi eurofil'.

'Guvernul de mare coaliţie între Pd şi PdL obţine vot de încredere la Camera Deputaţilor', scrie publicaţia de stânga Il Fatto Quotidiano de la Roma, care relevă că priorităţile executivului Letta vor fi piaţa muncii şi un venit minim pentru italienii cei mai săraci, dar fără a preciza de unde vor fi recuperate cele 20 de miliarde de euro necesare pentru aceste măsuri.

'Obiectivele noului executiv sunt ambiţioase, dar nu se ştie cum vor fi finanţate', scrie publicaţia amintită.

Abolirea impozitului funciar pe reşedinţa principală, anunţată luni de Letta, va costa patru miliarde de euro, evitarea creşterii TVA-ului de la 21% la 22% va costa peste două miliarde de euro, venitul minim pentru săraci şi şomeri reprezintă o promisiune estimată la peste cinci miliarde de euro 'şi aşa mai departe, multe şi frumoase promisiuni, mai ales în materie de politică economică, în total circa 20 de miliarde de euro, fără ca Letta să explice unde va găsi aceste resurse, într-o ţară aflată în recesiune de 18 luni şi care trece prin cea mai gravă criză economică din perioada de după cel de al Doilea Război Mondial', conchide publicaţia menţionată.