Oprescu: Peste 80 la suta din retelele aeriene sunt amplasate ilegal

Peste 80 la suta din retelele aeriene sunt amplasate ilegal si unele nu apar in niciun document, din cauza acestor nereguli existand consecinte de ordin financiar care duc la crearea unui fel de economie subterana, a declarat, miercuri, primarul general Sorin Oprescu.

Edilul sef al Capitalei a anuntat, la prezentarea raportului de o suta de zile de la preluarea mandatului, ca printre neregulile gasite este si faptul ca nu exista autorizatie de construire pentru 80 la suta dintre retelele aeriene si amplasamentele de instalatii.

Potrivit lui Oprescu, pentru ca amplasamentele si retelele aeriene nu apar in niciun document, este imposibila stabilirea unei evidente clare. Primarul general a precizat ca datorita acestor nereguli exista consecinte de ordin financiar care duc la creerea unui soi de "economie subterana".

El a dat ca exemplu situatia in care pe un stalp sunt amplasate cinci cabluri, pentru care se plateste o chirie de cate doi euro. Astfel, potrivit lui Oprescu, la un numar de 15.263 de stalpi pe care sunt amplasate cate cinci cabluri, cu o chirie de cate doi euro, se ajunge la 156.230 de euro, bani incasati de firmele care detin stalpii. Concret, in Capitala, fiind amplasati aproximativ 70.000 de stalpi, care teoretic ar trebui sa aiba cate 15 cabluri, beneficiarul ar incasa "in mod oficial" peste doua milioane de euro, a explicat Oprescu.

"Realitatea este insa alta, fiind vorba de 50 de cabluri pe un stalp si de o chirie care poate ajunge pana la opt euro de fiecare cablu", a afirmat primarul Capitalei.

Totodata, Sorin Oprescu a precizat ca nu este respectata "limita de sarcina" a stalpilor, in unele cazuri aceasta fiind depasita cu peste 300 la suta.

Edilul sef al Capitalei a vorbit si despre lipsa unei Banci de Date Urbane Integrate a Capitalei, care sa ofere informatii despre situatia tuturor utilitatilor publice existente, precum si a unei strategii de modernizare si dezvoltare a acestor retele.

"Acest lucru duce la necorelari grave in coordonarea proiectelor de modernizare si dezvoltare a infrastructurii si a lucrarilor de constructii in general realizate de catre Primaria Generala si de primariile de sector", a subliniat Oprescu.

Edilul sef a mai spus ca din structura Primariei lipseste un compartiment specializat care sa se ocupe exclusiv de problema traficului si de situatia parcarilor.

In ceea ce priveste analizarea activitatii Directiei de Utilitati Publice, primarul general al Capitalei a constatat decalarea multor termene de executie pe o perioada de timp "foarte mare", lucru care a condus la "un haos urbanistic".

Sorin Oprescu a dat ca exemplu lucrarilor de pe Bulevardul Gheorghe Ionescu Sisesti, unde extinderea retelelor de apa trebuia finalizata in 2004 , in realitate lucrarile fiind terminate in 2007, pe perioada decalarii acestor termene nefiind percepute penalitati.

Tot pe acelasi bulevardul a fost derulat un contract de bransamente incheiat la sfarsitul luniii aprilie 2005, cu un termen de realizare de doua luni si finalizat in realitate dupa doi ani. Societatea care a executat aceste lucrari este Ponicon, a precizat Oprescu.

Un alt exemplu dat de primarul general este al societatilor Acim si Romproiect, care trebuiau sa reabiliteze serviciul de cismele si hidranti publici de incendiu din Capitala inca din iulie 2006 si care, desi a beneficiat de o decalare a termenului pana in august 2008, nu a respectat termenul de finalizare a lucrarilor.

In cadrul Directiei de Transporturi, Drumuri si Sistematizare a Circulatiei s-a constatat incheierea unor contracte de executie a unor lucrari fara posibilitatea predarii amplasamentelor. Concret, este vorba de proiectele care privesc supralargirea Buzesti-Berzei-Uranus, a Bulevardului Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu, penetratia prelungirea Ghencea in Domnesti si a Splaiului Independentei-Ciurel-Autostrada A1 Bucuresti-Ploiesti.

Totodata, s-a constatat ca pentru foarte multe din lucrarile contractate se cere suplimentarea valorii contractelor initiale. Potrivit primarului Sorin Oprescu, lucrarile suplimentare nu au fost cuprinse in studiile de fezabilitate initiale si nici in licitatiile incheiate.

"Unele dintre aceste lucrari au fost realizate fizic de catre constructori, fara ca acestea sa fie contractate in mod legal, lucru care a dus la imposibilitatea realizarii platilor sau la intarzierea acestora, cu implicatii in ceea ce priveste ritmul de executare a lucrarilor", a afirmat edilul sef al Capitalei.

Primarul general a facut referire la situatia Pasajului Basarab, unde constructorul Astaldi Spa-PCC Construcction a cerut o suplimentare cu 80 de milioane de lei a valorii initiale si la Bulevardul Iancu de Hunedoara, unde constructorul Mari Vila- Delta ACM 93 a cerut o suplimentare cu 11 milioane de lei.

Printre obiectivele deja contractate se regaseste si modernizarea Pietei Eroii Revolutiei prin constructia unui pasaj pietonal si unde constructorul Iridex-Sopmet a cerut o suplimentare a valorii cu sase milioane de lei.

"Modificarea pasajului de la asfalt la piatra naturala a insemnat un plus de 3.500.000 de lei, iar trei scari rulante, in conditiile in care existau si lifturi, a dus la suplimentarea sumei cu inca 2.200.000 de lei", a precizat Oprescu.