Oficiali de top, implicaţi în atrocitatea recoltării de organe din China

Bo Xilai, martie 2011 în Beijing
Bo Xilai, martie 2011 în Beijing (Feng Li / Getty Images)

Înainte de a demara cea mai mare furtună politică din istoria comunistă chineză recentă în luna februarie după ce a încercat să dezerteze la Consulatul SUA din sud-vestul Chinei, şeful poliţiei Wang Lijun a supervizat recoltarea forţată a mii de organe de la prizonieri de conştiinţă, în timp ce erau încă în viaţă.

Wang a fost doar un ofiţer de rang mijlociu într-o conspiraţie întunecată care ajunge până la lideri de top ai Partidului Comunist Chinez.

Wang Lijun a condus în oraşul Jinzhou din provincia Liaoning un laborator de cercetare care se afla în aceeaşi clădire cu biroul de securitate al cărui şef era. Cercetarea s-a axat pe extracţia pe viu de organe umane şi transplanturi.

Acesta lucra sub supravegherea directă lui Bo Xilai, oficialul căzut recent în dizgraţie care era şef al provinciei Liaoning atunci când Wang şi-a început cercetările.

Informaţiile despre Wang au fost dezvăluite în 2006, când, la trei ani după ce a devenit director al Biroului de Securitate Publică, a primit un premiu, dar nu unul pentru combaterea criminalităţii. Echipa lui Wang a făcut cercetare de pionierat cu privire la modul cel mai eficient de a preleva organe pentru transplant de la prizonierii care erau cel mai probabil încă în viaţă atunci când le-au fost recoltate organele, chirurgii care au acţionat sub conducerea lui perfecţionând noi tehnici prin intermediul a "mii" de studii la faţa locului.

"După cum ştim cu toţii, aşa-numita "cercetare la faţa locului" este rezultatul mai multor mii de transplanturi pe teren", a precizat în discursul său de acceptare a premiului.

El a vorbit despre cercetările sale: "Ca poliţist veteran, să vezi pe cineva executat şi să vezi cum organele acestei persoane sunt transplantate în corpurile mai multor persoane, este profund impresionant".

"Încă vii"

Cercetătorii din domeniul transplantului abuziv de organe umane din China au fost şocaţi de dezvăluiri.

"Aşa-numita "cercetare la faţa locului" la care se referă Wang Lijun este fie, pur si simplu, un loc de execuţie cu ambulanţe, fie, eventual, un cabinet medical, unde organele oamenilor sunt îndepărtate chirurgical", a declarat Ethan Gutmann, care a publicat pe larg despre recoltarea de organe de la prizonierii de conştiinţă chinezi.

David Matas, un renumit avocat canadian de drepturilor omului, care a scris împreună cu fostul secretar de stat canadian David Kilgour, şocantul raport "Recoltarea Sângeroasă" în 2006 (revizuit şi publicat ca o carte în 2009) despre recoltarea de organe de la practicanţii Falun Gong dezvăluie: "De fapt ei nu sunt omorâţi prin injectare, ci paralizaţi prin injectare şi le sunt luate organele în timp ce corpul este încă în viaţă", referindu-se la operaţiile lui Wang.

Atunci când un organ este scos dintr-un corp încă viu, este proaspăt şi rata de respingere este mai mică. "Este posibil ca un organ să fie prelevat imediat după ce victima este în moarte cerebrală, dar este mult mai complicat", a declarat Matas.

Majoritatea organelor folosite în operaţiile de transplant din China provin de la prizonieri de conştiinţă. Matas a estimat că din cele 10.000 de transplanturi efectuate în medie în ultimii ani în China, organele provenite din 8.000 de operaţii sunt de la practicanţii Falun Gong, 500 de la alţi prizonieri de conştiinţă, 500 din donaţii voluntare din partea membrilor familiei şi 1.000 de la prizonierii condamnaţi la moarte care au fost executaţi.

CQ Global Researcher, un jurnal de top din domeniul afacerilor globale, îi citează pe Kilgour, Matas şi Gutmann precizând că aceştia au estimat independent că peste 62.000 de practicanţi au fost ucişi pentru organele lor, în perioada 2000-2008.

Mâinile pătate de sânge

Wang nu este singurul cu mâinile pătate de sânge. Bo Xilai, împreună cu soţia sa, Gu Kailai, au fost avangarda celor care au folosit practicanţii Falun Gong pentru recoltarea de organe, atunci când Bo a fost guvernator al provinciei Liaoning (2000-2004), potrivit unei surse care cunoaşte această problemă.

Fostul lider PCC, Jiang Zemin a făcut această atrocitate posibilă. Când el a lansat persecuţia împotriva Falun Gong, Jiang a ordonat să fie "eradicată" practica, explicând că "nicio măsură nu este prea excesivă" în tratarea problemei Falun Gong, iar "decesele vor fi luate ca sinucideri", potrivit oficialilor de partid care au fugit. Jiang i-a răsplătit din plin pe cei care, ca şi Bo Xilai, au fost deosebit de brutali în tratarea practicanţilor Falun Gong.

Recoltarea de organe este o operaţiune la nivel naţional în care spitalele şi medicii lucrează mână în mână cu instanţele şi ofiţerii de securitate. Acest lucru se poate întâmpla doar cu acordul, dacă nu cu încurajarea activă a şefului aparatului de securitate al regimului - Luo Gan de la începutul persecuţiei din 1999 până în 2002 şi Zhou Yongkang din 2003 până în noiembrie anul trecut.

Au fost, de asemenea, implicaţi o serie de alţi oficiali de top asociaţi cu Jiang Zemin.

Propaganda răspândită împotriva Falun Gong de către fracţiunea lui Jiang a fost o piesă a puzzle-ului, potrivit lui Kilgour şi Matas. "Vânzarea organelor de la donatori care nu sunt voluntari combină ura cu lăcomia. Ca politică de stat, persecuţie este desfăşurată într-un mod profitabil financiar", se scrie în cartea "Recoltarea Sângeroasă". "Incitarea la ură împotriva deţinuţilor şi dezumanizarea lor înseamnă ca ei pot fi măcelăriţi şi ucişi fără remuşcări de către cei care cred în această propaganda oficială care instigă la ură".