Octav Bjoza audiat la Parchetul General în cazul torţionarului Ion Ficior

Parchetul General a început audierile în cazul torţionarului Ion Ficior, acum în vârstă de 85 de ani. Primii audiaţi sunt supravieţuitori ai lagărului de la Periprava pe care l-a condus Ion Ficior. Astăzi a fost audiat Octavian Bjoza, deţinut politic condamnat la 8 ani de închisoare, care a stat 4 ani la colonia de muncă condusă de Ion Ficior. Torţionarul urmează să fie audiat joi 24 octombrie la Parchetul General.

Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus, pe 19 septembrie, o plângere penală pentru genocid pe numele lui Ion Ficior.

Ion Ficior este unul dintre torţionarii identificaţi de IICCMER, care au comis crime împotriva umanităţii la ordinul regimului comunist din România.

Documentele oficiale primite la Parchetul General arată că în perioada 1958-1963, când colonelul Ion Ficior a îndeplinit funcţia de locţiitor şi apoi de comandant al Coloniei de muncă de la Periprava din Delta Dunării, au decedat 103 deţinuţi, înfometarea fiind cauza morţii pentru majoritatea deţinuţilor.

Comandantul Coloniei de muncă de la Periprava a supus deţinuţii politici unui regim de detenţie inuman, care a presupus înfometarea, violenţe fizice, presiuni psihice, privarea de asistenţă medicală, condiţii insalubre în barăci, sancţiuni disciplinare aplicate discreţionar şi excesiv în raport cu gravitatea abaterilor. Ficior a introdus şi a menţinut un regim de detenţie abuziv şi represiv împotriva deţinuţilor politici, care erau consideraţi atunci o ameninţare la adresa noului regim.

O statistică a IICCMER arată că în perioda decembrie 1959 – iunie 1960 au decedat 44 de deţinuţi. O umbră de îndoială asupra modului în care morţii de la penitenciar erau raportaţi în documentele oficiale rezultă şi din faptul că uneori ofiţerii raportau câte trei sau patru decese în aceeaşi zi.

Supravieţuitorii lui Ficior au declarat ca la Periprava ar exista o groapă comună. IICCMER a deschis un şantier arheologic pentru a confirma existenţa acestei gropi comune.

Octavian Bjoza a fost audiat de procurori în legătură cu activitatea şi faptele torţionarului Ficior. Într-un interviu pentru Gândul, Octavian Bjoza a povestit pe larg cum acţiona Ion Ficior.

Fostul deţinut spune că Ficior bătea deţinuţii în funcţie de expresia facială pe care o aveau. „Dacă te vedea trist, spunea: „Ce nu-ţi convine? Crucea şi Dumnezeii tăi. Dacă aveai faţa luminată, aşişderea. Te scotea în faţa şi te bătea cu pumnii, cu bocancii. L-am văzut cu ochii mei. Avea o figură de bestie. Vişinescu şi Ficior erau cunoscuţi pentru brutalitatea lor”, afirmă Bjoza.

Fostul deţinut confirmă că morţii de la Periprava erau îngropaţi noaptea, în lanuri de stuf, fără preot, fără coşciug.

„Noaptea, după orele unu, ne-au luat să îngropăm un deţinut. Am mers prin întuneric fără vreo direcţie anume. La un moment dat, ne-au oprit şi am săpat o groapă. Am băgat cadavrul în groapă, fără coşciug şi fără cruce. Uneori mai puneau un ţăruş şi notau cu un creion chimic. Nu se puneau cruci”, povesteşte Bjoza. Cadavrele erau îngropate la o adâncime mai mică de 50 de centimetri. „La 50 de centimetri era apă. Lăsam cadvrele învelite în stuf”, relatează fostul deţinut.

Cu propriii săi ochi a văzut cum a fost ucis un coleg deţinut. La finalul zilei, la subcolonia Bac, deţinuţii erau încolonaţi şi porneau în marş forţat spre dormitoarele improvizate pe un bac eşuat. Unul dintre deţinuţi a adormit. Când s-a trezit, coloana era la câţiva zeci de metri. A fugit spre coloană, dar un soldat a deschis focul. „El, săracu’, fugea să ne ajungă. Soldatul a deschis focul şi l-a ciuruit pe loc. Comandantul îi instruia că deţinuţii politici nu au altceva în cap decât să îi dezarmeze şi le spunea că, dacă se apropie prea mult, trebuie să tragă”.