Obiectivele noului Guvern în ce priveşte domeniul Justiţiei

Noul Cabinet Emil Boc îşi propune, în programul de guvernare, întărirea prerogativelor ministrului Justiţiei în cazuri de indisciplină în sistemul judiciar şi începerea pregătirii sistemului judiciar pentru implementarea etapizată a celor patru Coduri.

Printre obiectivele de guvernare, în perioada 2009 - 2013, ale viitorului Cabinet Boc la capitolul Justiţie şi Politici Anticorupţie se numără adoptarea Codurilor de procedură civilă şi penală şi începerea pregătirii sistemului judiciar pentru implementarea etapizată a celor patru Coduri, reforma Ministerului Public şi continuarea reformării Ministerului Justiţiei, îmbunătăţirea legislaţiei privind funcţionarea CSM, combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate, ameliorarea coerenţei legislative şi a stării resurselor umane şi organizării sistemului judiciar şi reducerea duratei proceselor.

În ceea ce priveşte continuarea reformării ministerului, începută în primăvara lui 2009 prin ameliorarea schemei organizatorice, se va face o evaluare profesională a personalului şi, după caz, o nouă ajustare a schemei organizatorice, care ar putea decurge din modificările legislative cu impact în sistemul judiciar adoptate pe parcursul anului 2010 şi a introducerii unor noi reforme în Justiţie.

"Este necesară (...) punerea la dispoziţia ministrului Justiţiei a unor prerogative legale prin care să poată interveni în cazuri excepţionale de perturbare gravă sau întrerupere a actului de justiţie prin greve, pentru restabilirea legalităţii. De asemenea, cu consultarea CSM şi a Ministerului Public, se vor elabora mecanisme şi instrumente legale prin care să fie întărite prerogativele ministrului Justiţiei în cazuri de indisciplină în sistemul judiciar", se arată în programul de guvernare al Cabinetului Boc.

Potrivit programului, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului va fi reorganizat pentru a se implementa o nouă procedură de înregistrare a comercianţilor, actelor şi faptelor de comerţ prin renunţarea la judecătorii delegaţi la registrul comerţului şi introducerea registratorilor comerciali.

Pentru implementarea codurilor este necesară respectarea drepturilor fundamentale în spiritul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, precum şi elaborarea unei legi (legilor) de punere în aplicare a celor patru coduri şi a unor studii de impact pe baza cărora să se poată evalua dacă este oportună implementarea lor simultană sau etapizată, mai întâi codurile penal şi procedură penală, apoi cel civil şi de procedură civilă.

Tot la acest subcapitol se mai are în vedere evaluarea capacităţilor logistice ale sistemului judiciar pentru implementarea codurilor şi îmbunătăţirea bazei logistice a sistemului judiciar şi a resurselor umane.

Direcţiile de acţiune propuse de viitorul Guvern pentru îmbunătăţirea structurii organizatorice a Ministerului Public sunt: desfiinţarea unităţilor de parchet fără un volum de activitate care să le justifice existenţa, organizarea unităţilor de parchet în acord cu prevederile noilor coduri, simplificarea schemei de personal a Parchetului General, armonizarea competenţelor DNA şi DIICOT şi stabilirea volumului optim de activitate.

Pentru îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a CSM se impune, în opinia viitorului Executiv, creşterea gradului de reprezentare a societăţii civile în Consiliu şi reprezentarea altor profesii juridice, cum ar fi profesia de notar, avocat, executor judecătoresc, precum şi optimizarea competenţelor Plenului, secţiilor şi a cvorumului de vot pentru diferite atribuţii.

Alte măsuri propuse pentru îmbunătăţirea activităţii CSM sunt: defazarea orarului de desfăşurare a şedinţelor secţiilor, astfel încât acestea să nu se desfăşoare simultan, asigurarea unei mai mari transparenţe a organizării agendei şedinţelor plenului şi secţiilor şi întărirea independenţei şi eficienţei Inspecţiei Judiciare a Consiliului.

În ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate, coaliţia de guvernare propune întărirea capacităţii instituţionale şi logistice a DNA şi DIICOT, care reprezintă condiţii pentru optimizarea activităţii acestora.

Alte obiective şi direcţii de acţiune sunt: asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale în desfăşurarea anchetelor, creşterea gradului de expertiză şi pregătire profesională a procurorilor, în domenii precum dreptul comercial, bancar, fiscal, contabil şi financiar, depistarea cazurilor de corupţie din sistemul judiciar şi inculparea celor care săvârşesc astfel de fapte, indiferent de poziţia acestora, creşterea capacităţii de interacţiune şi cooperare instituţională, inclusiv transfrontalieră, a unităţilor de parchet, inclusiv cele specializate în lupta anticorupţie, crimă organizată şi terorism.

Totodată, în program se mai propune deblocarea şi finanţarea posturilor vacante de judecător, procuror, grefier, probaţiune, funcţionar public cu statut special în sistemul judiciar, îmbunătăţirea integrităţii personalului din sistemul judiciar, degrevarea judecătorilor de atribuţii administrative, redefinirea probelor la concursurile şi examenele de admitere în magistratură sau de promovare în funcţii de execuţie şi conducere, desfiinţarea instanţelor cu volum mic de activitate, reforma sistemului de expertize criminalistice şi finalizarea legislaţiei privind răspunderea magistraţilor.

La subcapitolul Coerenţa legislativă, viitorul Cabinet propune, printre măsuri, continuarea programelor de integrare a bazelor de date legislative, inclusiv în plan european, o analiză critică a legilor cu incidenţă în Justiţie şi propunerea de proiecte pentru ajustarea acestora în scopul asigurării coerenţei legislative şi consultarea mediului de afaceri pentru colectarea de critici privind cadrul legislativ şi propuneri de îmbunătăţire a acestuia, urmată de elaborarea de proiecte de acte normative corespunzătoare.

Pentru reducerea duratei proceselor, viitorul Guvern subliniază că implementarea noilor coduri va conduce implicit la acest lucru şi că până atunci se impun măsuri rapide şi tranzitorii care pot contribui direct sau indirect, cum ar fi adoptarea unor modificări ale procedurilor în vigoare (limitarea numărului acţiunilor civile introduse abuziv, reducerea la minimum necesar a înfăţişării părţilor în faţa instanţei de judecată, eliminarea suspendării automate a cauzei la ridicarea excepţiei de constituţionalitate).

În ceea ce priveşte sistemul penitenciar, se are în vedere efectuarea unui studiu privind privatizarea administrării structurilor de penitenciar, îmbunătăţirea infrastructurii prin cooperarea şi dezvoltarea de proiecte în parteneriat public - privat şi atragerea de fonduri europene pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale, a condiţiilor de detenţie şi a infrastructurii.

Un alt obiectiv este cel legat de agenda europeană şi în acest sens se are în vedere aplicarea Deciziei Comisiei Europene privind instituirea Mecanismului de Cooperare şi Verificare impune strângerea legăturilor atât cu Comisarul european de resort, cât şi cu ministerele de resort din Statele Membre ale UE şi continuarea cooperării judiciare penale în plan european şi internaţional.