“O insultă directă”: Ministru israelian, acuzat de interferenţă în alegerile din România după discuţia cu Călin Georgescu
Ambasadorul României în Israel, Radu Ioanid, a declarat pentru ziarul israelian Haaretz că a aflat cu “consternare şi indignare” că ministrul israelian pentru afaceri cu diaspora Amichai Chikli a avut recent o conversaţie telefonică cu Călin Georgescu, cunoscut pentru luările sale de poziţie anti occidentale, anti NATO, antisemite, legionare şi pro-ruse, relatează HotNews.ro.
Ambasadorul României în Israel, Radu Ioanid, care este el însuşi un istoric al Holocaustului de renume mondial, a declarat pentru Haaretz că atitudinea lui Chikli afectează relaţia strânsă a ţării sale cu Israelul şi a subliniat că România nu a intervenit niciodată în politica israeliană într-un mod similar.
Potrivit ziarului israelian, în timpul convorbirii cu Chikli, Georgescu ar fi promis că va muta ambasada României în Israel la Ierusalim şi că nu va respecta mandatul de arestare al Curţii Penale Internaţionale împotriva premierului Benjamin Netanyahu.
Convorbirea telefonică a fost dată publicităţii de presa de extremă-dreapta din România şi din alte ţări, precum şi de site-uri media israeliene mainstream.
Conform Haaretz, Georgescu a considerat apelul util deoarece este criticat pentru lunga sa istorie de laudă a liderilor şi organizaţiilor antisemite româneşti care au luat parte la uciderea în masă a evreilor din ţară.
“Timp de 31 de ani am făcut parte din conducerea superioară a Muzeului Memorial al Holocaustului din SUA, cu sediul la Washington. Mi se pare şocant să văd cum un ministru al guvernului Statului Israel este perceput ca sprijinind, într-un moment electoral crucial, un candidat politic român care glorifică cu voce tare şi cu mândrie figuri istorice care au fost direct responsabile pentru uciderea în masă a evreilor”, a mai spus Ioanid.
Totodată, ambasadorul român a calificat acţiunile lui Chikli drept “o insultă directă la adresa memoriei victimelor Holocaustului din România, atât morţi, cât şi supravieţuitori” şi, de asemenea, “o lovitură directă la adresa tuturor eforturilor de bună credinţă de educare despre Holocaust în Europa şi de construire a politicilor de combatere a antisemitismului bazate pe realitatea istorică, nu pe versiuni albite convenabil care servesc obiectivelor politice contemporane”.