O instanţă superioară a ONU va ţine audieri într-un caz în care Germania este acuzată că a facilitat conflictul din Gaza al Israelului

Luni se deschid audierile preliminare la instanţa supremă a Naţiunilor Unite într-un caz care urmăreşte încetarea ajutorului militar şi de altă natură acordat de Germania Israelului, pe baza unor acuzaţii potrivit cărora Berlinul "facilitează" acte de genocid şi încălcări ale dreptului internaţional în războiul dintre Israel şi Hamas în Gaza, potrivit AP.

Israelul neagă cu tărie faptul că ar încălca în vreun fel prin campania sa militară Convenţia privind genocidul.

În timp ce procesul intentat de Nicaragua se concentrează asupra Germaniei, acesta vizează indirect campania militară a Israelului în Gaza după atacurile mortale din 7 octombrie, când militanţii conduşi de Hamas au luat cu asalt sudul Israelului, ucigând aproximativ 1.200 de persoane. Peste 33.000 de palestinieni au fost ucişi în Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii din teritoriu. Bilanţul acestuia nu face distincţie între civili şi combatanţi, dar a declarat că femeile şi copiii reprezintă majoritatea morţilor.

"Suntem calmi şi ne vom expune poziţia noastră juridică în instanţă", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe, Sebastian Fischer, înainte de audieri.

"Respingem acuzaţiile Nicaraguei. Germania nu a încălcat nici convenţia privind genocidul, nici dreptul umanitar internaţional, iar noi vom expune acest lucru în detaliu în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie", a declarat Fischer, vineri, reporterilor la Berlin.

Nicaragua a cerut instanţei să emită ordine preliminare, cunoscute sub numele de măsuri provizorii, inclusiv pentru ca Germania "să îşi suspende imediat ajutorul acordat Israelului, în special asistenţa militară, inclusiv echipamentele militare, în măsura în care acest ajutor poate fi folosit pentru încălcarea Convenţiei privind genocidul" şi a dreptului internaţional.

Instanţei îi va lua probabil săptămâni întregi pentru a pronunţa decizia preliminară, iar cazul Nicaragua se va prelungi probabil ani de zile.

Audierea de luni la Curtea Mondială are loc în contextul în care tot mai multe apeluri sunt adresate aliaţilor pentru a opri furnizarea de arme către Israel, în timp ce campania de şase luni continuă să distrugă Gaza.

Ofensiva a dus la strămutarea marii majorităţi a populaţiei din Gaza. Alimentele sunt puţine, ONU afirmă că se apropie foametea, iar puţini palestinieni au reuşit să părăsească teritoriul asediat.

"Cazul de săptămâna viitoare de la Haga va întări probabil şi mai mult opoziţia faţă de orice susţinere a Israelului", a declarat Mary Ellen O'Connell, profesor de drept şi de studii internaţionale de pace la Universitatea Notre Dame.

Vineri, cel mai important organism al ONU pentru drepturile omului a cerut ţărilor să nu mai vândă sau să expedieze arme către Israel. Statele Unite şi Germania s-au opus rezoluţiei.

De asemenea, sute de jurişti britanici, inclusiv trei judecători pensionaţi de la Curtea Supremă, au cerut guvernului lor să suspende vânzările de arme către Israel după ce trei cetăţeni britanici s-au numărat printre cei şapte lucrători umanitari de la organizaţia caritabilă World Central Kitchen ucişi în lovituri israeliene. Israelul a declarat că atacul asupra lucrătorilor umanitari a fost o greşeală cauzată de o "identificare greşită".

Germania a fost timp de decenii un susţinător ferm al Israelului. La câteva zile după atacul din 7 octombrie comis de Hamas, cancelarul Olaf Scholz a explicat de ce: "Propria noastră istorie, responsabilitatea noastră care decurge din Holocaust, face ca pentru noi să fie o sarcină perpetuă să apărăm securitatea statului Israel".

Cu toate acestea, Berlinul şi-a schimbat treptat tonul pe măsură ce numărul victimelor civile din Gaza a crescut, devenind din ce în ce mai critic cu privire la situaţia umanitară din Gaza şi s-a pronunţat împotrivă unei ofensive terestre în Rafah.

Guvernul Nicaraguei, care are legături istorice cu organizaţiile palestiniene care datează de la susţinerea acestora pentru revoluţia sandinistă din 1979, a fost la rândul său acuzat la începutul acestui an de experţi în drepturile omului susţinuţi de ONU de abuzuri sistematice ale drepturilor omului "echivalente cu crime împotriva umanităţii". Guvernul preşedintelui Daniel Ortega a respins cu înverşunare acuzaţiile.

În ianuarie, CIJ a impus măsuri provizorii prin care a ordonat Israelului să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a preveni moartea, distrugerea şi actele de genocid din Gaza. Ordinele au venit într-un caz intentat de Africa de Sud care acuza Israelul de încălcarea Convenţiei privind genocidul.

Săptămâna trecută, instanţa a ordonat Israelului să ia măsuri pentru a îmbunătăţi situaţia umanitară din Gaza, inclusiv să deschidă mai multe puncte de trecere terestră pentru a permite intrarea de alimente, apă, combustibil şi alte bunuri în enclava devastată de război.

Vineri, Israelul a declarat că ia măsuri pentru a creşte fluxul de ajutor umanitar în Fâşia Gaza, inclusiv redeschiderea unui punct de trecere a frontierei cheie în nordul Gaza.

Nicaragua susţine că, acordând Israelului sprijin politic, financiar şi militar şi prin dezfinanţarea agenţiei ONU de ajutorare a palestinienilor, UNRWA, "Germania facilitează comiterea genocidului şi, în orice caz, nu şi-a îndeplinit obligaţia de a face tot posibilul pentru a preveni comiterea genocidului".

Israelul neagă cu tărie că asaltul său echivalează cu acte de genocid, afirmând că acţionează în legitimă apărare. Consilierul juridic israelian Tal Becker le-a spus judecătorilor de la tribunal, în ianuarie, că ţara se luptă într-un "război pe care nu l-a început şi pe care nu l-a dorit".