Săptămână decisivă pentru Europa. Negocierile de pace de la Berlin, privind Ucraina, se prelungesc

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reluat luni, la Berlin, discuţiile cu emisarii preşedintelui american Donald Trump, după ce partea americană a declarat că s-au înregistrat „progrese importante” în vederea încheierii celui mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace, transmite Reuters.

Zelenski s-a întâlnit din nou cu emisarul american Steve Witkoff şi cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, după cinci ore de discuţii desfăşurate duminică, în timp ce alţi lideri europeni au avut, de asemenea, reuniuni în capitala Germaniei pe parcursul zilei.

Duminică, Ucraina a declarat că este dispusă să renunţe la ambiţia de a adera la alianţa NATO în schimbul unor garanţii de securitate occidentale. Nu a fost însă clar imediat cât de mult au avansat discuţiile pe această temă sau pe alte chestiuni vitale, precum viitorul teritoriului ucrainean, şi în ce măsură negocierile de la Berlin ar putea convinge Rusia să accepte o încetare a focului.

Rusia, în aşteptarea unui update din partea SUA

Zelenski a scris într-o postare pe X că „se lucrează intens pe frontul diplomatic în acest moment”, dar nu a oferit detalii.

Kremlinul a declarat că neaderarea Ucrainei la NATO este o chestiune fundamentală în discuţiile privind un posibil acord de pace.

„În mod natural, această problemă este una dintre pietrele de temelie şi, desigur, face obiectul unei discuţii speciale”, le-a spus reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Peskov a afirmat că Rusia aşteaptă o informare din partea Statelor Unite după negocierile de la Berlin.

Săptămână crucială pentru diplomaţia europeană

Discuţiile au loc la începutul unei săptămâni decisive pentru Europa, cu un summit al UE programat joi, care urmează să decidă dacă Uniunea poate garanta un împrumut masiv pentru Ucraina folosind active îngheţate ale băncii centrale ruse.

Europa a fost criticată în ultimele săptămâni de administraţia Trump pentru politicile sale privind migraţia, securitatea şi reglementarea marilor companii de tehnologie. Uniunea Europeană şi guvernele naţionale au avut dificultăţi în a găsi un răspuns unitar la criticile americane.

Miniştrii de Externe ai UE s-au reunit luni la Bruxelles pentru a conveni asupra unor noi sancţiuni care vizează flota fantomă de petroliere a Rusiei, deşi posibilitatea unui obstacol de ultim moment în încheierea unui acord comercial al UE cu America Latină ameninţă să submineze şi mai mult eforturile lor de a afişa o poziţie de forţă.

„Cel mai important lucru pentru noi acum este să ne asigurăm că putem finanţa Ucraina. Trebuie să luăm o decizie pentru a ne asigura că Ucraina este în măsură să îşi continue lupta pentru libertate şi să arătăm restului lumii că Europa este un actor puternic. Altfel, vom ceda imaginii zugrăvite de preşedintele american, potrivit căreia Europa este slabă”, a declarat la Bruxelles ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen.

Preşedintele finlandez Alexander Stubb, care a fost implicat îndeaproape în discuţiile despre Ucraina şi s-a întâlnit cu Zelenski luni, înainte de negocierile cu SUA, a exprimat un ton prudent optimist.

„Cred că ne aflăm într-un moment critic al negocierilor pentru pace”, a declarat el, duminică, pentru emisiunea olandeză de televiziune Buitenhof.

„Şi, în acelaşi timp, probabil că suntem mai aproape de un acord de pace decât am fost în orice moment din aceşti patru ani”, a spus Stubb.

Garanţiile de securitate, printre temele cheie

Stubb a declarat că părţile lucrează la trei documente principale: cadrul unui plan de pace în 20 de puncte, un document privind garanţiile de securitate pentru Kiev şi un al treilea referitor la reconstrucţia Ucrainei.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum şi liderii Marii Britanii, Italiei, Ţărilor de Jos, Poloniei şi Suediei se numără printre cei aşteptaţi luni în capitala Germaniei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut în repetate rânduri ca Ucraina să renunţe oficial la aspiraţiile sale de aderare la NATO şi să îşi retragă trupele din aproximativ 10% din regiunea estică Donbas, pe care Kievul o mai controlează.

Moscova a mai declarat că Ucraina trebuie să fie o ţară neutră şi că pe teritoriul său nu pot fi staţionate trupe NATO.

Şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, a declarat luni că preluarea regiunii Donbas de către Rusia „nu va fi obiectivul final al lui Putin”.

„Trebuie să înţelegem că, dacă obţine Donbasul, atunci fortăreaţa cade şi apoi vor trece cu siguranţă la preluarea întregii Ucraine. Dacă Ucraina cade, atunci şi alte regiuni sunt în pericol”, le-a spus reporterilor Kallas, fostă prim-ministră a Estoniei.