Negocierile de pace de la Berlin s-au încheiat. Ucraina, prinsă între presiunile Washingtonului şi condiţiile Kremlinului
Cea mai recentă rundă de discuţii dintre preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi trimişii SUA s-a încheiat luni, în timp ce aceştia şi aliaţii europeni caută să pună capăt războiului de aproape patru ani lansat de Rusia, relatează AP News.
Ucraina se confruntă cu presiuni din partea Washingtonului pentru a accepta rapid un acord de pace mediat de SUA, în faţa unei Moscove din ce în ce mai asertive.
Nu au existat comentarii imediate despre discuţiile de la Berlin, care i-au implicat pe trimisul special al preşedintelui Donald Trump, Steve Witkoff, şi pe ginerele lui Trump, Jared Kushner, precum şi oficiali europeni, şi care au durat aproximativ 90 de minute, după o sesiune de cinci ore duminică.
Guvernul SUA a declarat într-o postare pe reţelele sociale de pe contul lui Witkoff, după întâlnirea de duminică, că „s-au făcut multe progrese”.
Căutarea unor posibile compromisuri s-a lovit de obstacole majore, inclusiv controlul regiunii estice Doneţk a Ucrainei, care este în mare parte ocupată de forţele ruse.
Zelenski şi-a exprimat disponibilitatea de a renunţa la candidatura Ucrainei de a adera la alianţa militară NATO dacă SUA şi alte naţiuni occidentale oferă Kievului garanţii de securitate similare celor oferite statelor membre NATO. Însă preferinţa Ucrainei rămâne aderarea la NATO ca fiind cea mai bună garanţie de securitate pentru a preveni o nouă agresiune a Rusiei, deşi această opţiune nu are în prezent sprijinul deplin al tuturor aliaţilor.
Cu toate acestea, Ucraina a continuat să respingă presiunile SUA pentru cedarea de teritorii către Rusia. Preşedintele rus Vladimir Putin doreşte ca Ucraina să-şi retragă forţele din partea regiunii Doneţk aflată încă sub controlul său, ca una dintre condiţiile-cheie pentru pace.
Itinerarul lui Zelenski de luni a inclus, de asemenea, întâlniri cu lideri germani şi alţi lideri europeni.
„Chestiunea securităţii, în special, va determina în cele din urmă dacă acest război se va opri cu adevărat şi dacă va reizbucni”, a declarat reporterilor Stefan Kornelius, purtător de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz.
Preşedintele rus a prezentat candidatura Ucrainei de a adera la NATO drept o ameninţare majoră la adresa securităţii Moscovei şi un motiv pentru lansarea invaziei pe scară largă în februarie 2022. Kremlinul a cerut ca Ucraina să renunţe la candidatura pentru aderarea la alianţă ca parte a oricărui posibil acord de pace.
Zelenski a subliniat că orice asigurări de securitate occidentale ar trebui să fie obligatorii din punct de vedere juridic şi susţinute de Congresul SUA.
Kremlinul a declarat luni că se aşteaptă să fie informat de partea americană cu privire la discuţiile de la Berlin.
Întrebat dacă negocierile s-ar putea încheia până la Crăciun, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că încercarea de a prezice un posibil termen pentru un acord de pace este o „sarcină ingrată”.
„Pot vorbi doar în numele părţii ruse, în numele preşedintelui Putin. El este deschis păcii, unei păci serioase şi unor decizii serioase. El nu este absolut deloc deschis la trucuri menite să tragă de timp”, a susţinut Peskov.
Putin a negat planurile de a ataca vreun aliat european.
Atacurile cu drone continuă
Rusia a lansat 153 de drone de diferite tipuri asupra Ucrainei în noaptea de duminică spre luni, potrivit Forţelor Aeriene ale Ucrainei, care au declarat că 133 de drone au fost neutralizate, în timp ce alte 17 şi-au atins ţintele.
În Rusia, Ministerul Apărării a declarat luni că forţele au distrus 130 de drone ucrainene peste noapte. Alte 16 drone au fost distruse între orele 7:00 şi 8:00 dimineaţa, ora locală.
18 drone au fost doborâte chiar deasupra Moscovei, a declarat Ministerul Apărării. Zborurile au fost suspendate temporar pe aeroporturile Domodedovo şi Jukovski ale oraşului, ca parte a măsurilor de siguranţă, au spus oficialii.
Detalii privind pagubele şi numărul victimelor nu erau disponibile imediat.
