Noua lege Big Brother a lui Iohannis avizată fără dezbateri. Societatea civilă speriată

Mediat de preşedintele Iohannis, proiectul de lege privind datele cu caracter personal a fost avizat favorabil, marţi, de către senatorii jurişti. Cum iniţiativa legislativă a fost girată atât de preşedinte cât şi de liderii partidelor parlamentare, în cadrul consultărilor organizate la începutul lunii mai de către Iohannis la Cotroceni, senatorii din Comisia Juridică nu au dezbătut deloc proiectul, dând avizul în doar câteva zeci de secunde, relatează gândul.info.

Reamintim că acest nou proiect de lege marca "Big Brother" care, practic, prelungeşte perioada pentru reţinerea datelor de la 6 luni la trei ani, a fost întâmpinat cu numeroase critici de către societatea civilă, care au acuzat lipsa dezbaterilor publice reale pe acest subiect. Mai mult, preşedintele a fost acuzat că a acţionat, pur şi simplu, ca un postaş al SRI, instituţie având un interes major în promulgarea acestei legi.

Deşi Iohannis a afirmat că noua lege pentru care a obţinut girul tuturor liderilor politici reprezentativi "urmăreşte să ofere garanţii suplimentare pentru protejarea datelor personale şi a dreptului la viaţă privată şi să aducă o serie de clarificări pentru a elimina riscurile de abuz", societatea civilă şi parte din presă nu a fost de aceeaşi părere.

Astfel, APADOR-CH împreună cu alte şapte organizaţii neguvernamentale au denunţat modul netransparent în care preşedintele şi partidele parlamentare au procedat în legătură cu modificarea Legii 506/2004, a prelucrării datelor rezultate din comunicaţiile electronice şi cer dezbatere publică".

"Introducerea pe repede înainte, în Parlament, a proiectului de modificare a Legii 506/2004 se încadrează în stilul deja consacrat al autorităţilor române de a scrie legi pe genunchi, pe care ulterior le invalidează CCR. Putem înţelege motivaţia principală de reglementare a acestui domeniu, dar atragem atenţia că legile trebuie dezbătute public şi nu adoptate tacit sau la comanda serviciilor de informaţii, cu atât mai mult cu cât este vorba de potenţiale intruziuni într-un drept fundamental, dreptul la viaţă privată. Constatăm că, în ciuda invalidării repetate a legilor din categoria Big Brother, clasa politică şi serviciile de informaţii continuă să ignore interesul public şi transparenţa decizională în procesul democratic", susţineau ONG-urile, după intorducerea legii in Parlment.

Într-un articol de opinie pe această temă, publicat de Deutsche Welle, jurnalistul Horaţiu Pepine arată că legea mediată de Iohannis este chiar mai intruzivă decât legile anterioare de acest tip respinse de CCR.

Noua lege Big Brother "mediată" de preşedintele Klaus Iohannis este mai intruzivă decât legile anterioare invalidate de CCR, susţine Pepine, arătând că spre deosebire de legea din 2012 care prevedea o perioadă de 6 luni pentru reţinerea datelor, noul proiect stipulează 3 ani.

Proiectul propus de Iohannis, proiect despre care s-a afirmat chiar că i-a fost trimis preşedintelui de către SRI, în plic, nu aduce nicio schimbare în bine şi nici nu oferă vreo garanţie suplimentară că dreptul la intimitate al cetăţenilor nu va fi lezat, mai susţinea jurnalistul.

"De fapt s-a renunţat la ideea de a se elabora o lege distinctă, preferându-se amendarea legii 506 din 2004 privitoare la tratamentul datelor cu caracter personal. Prin urmare toate prevederile de care au nevoie serviciile secrete au fost introduse aici în forme sucite, ca să nu fie recunoscute uşor. De exemplu, se spune că datele reţinute trebuie să fie şterse ”nu mai târziu de 3 ani de la data efectuării comunicării”. Ca şi cum s-a face abonaţilor un hatâr. Procedurile interne ale unei societăţi de comunicaţii privind administrarea datelor sunt, de fapt, preluate abil şi convertite în registrul de date de care au nevoie serviciile de informaţii. Nu mai există nicio prevedere explicită privind reţinerea datelor, dar acest lucru nu face legea mai puţin intruzivă, societăţile fiind practic nevoite să-şi dezvolte procedurile interne şi să reţină datele 3 ani pentru fiecare client, iar, dacă acest client se va fi dovedit suspect, încă 5 ani din momentul unei solicitări a organelor competente.", scria Pepine.

Ce conţine noua Legea "Big Brother"

"Datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului trebuie să fie şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării. Prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de trei ani de la data efectuării comunicării", se arată în proiectul trimis de Iohannis la Parlament.

Accesul la date al autorităţilor se realizează "la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal".

Solicitările care sunt făcute de organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale sunt supuse prevederilor legii 51/1991 privind siguranţa naţională.

Proiectul de lege mai prevede că "datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare solicitate conform alin 1 nu fac obiectul ştergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea formulată în temeiul alineatului 1 este însoţită de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de cinci ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei de judecată".

În draftul trimis de Iohannis grupurilor parlamentare se precizează că "instanţele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuţii în domeniu apărării şi securităţii naţionale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşte definitive".

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.