Nou demers pentru recuperarea Tezaurului României, nerestituit de Rusia. Corlăţean şi Bulai duc dosarul la Strasbourg

Senatorul Titus Corlăţean a anunţat că a redactat şi depus la Strasbourg, împreună cu deputatul Iulian Bulai, o moţiune de rezoluţie privind Tezaurul României trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial şi nerestituit nici de autorităţile sovietice, nici, ulterior, de cele ale Federaţiei Ruse, la mai bine de un secol de la acel moment.

Corlăţean şi Bulai sunt membri ai delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). Demersul urmăreşte întocmirea unui raport la nivel european privind Tezaurul şi modalităţile prin care România ar putea reintra în posesia acestui patrimoniu.

Într-o postare publicată joi pe Facebook, Corlăţean a precizat că moţiunea a fost susţinută, la momentul depunerii, de semnăturile a 25 de parlamentari din diverse ţări europene.

Potrivit senatorului, Biroul APCE a evaluat moţiunea şi a transmis-o Comisiei juridice pentru desemnarea unui raportor. Miercuri, 30 septembrie 2026, comisia a lansat apelul pentru depunerea candidaturilor, iar desemnarea oficială ar urma să aibă loc, cel mai probabil, la reuniunea din decembrie.

Corlăţean a mai precizat că demersul va avea nevoie de cooperarea Ministerului Afacerilor Externe şi a Băncii Naţionale a României, precum şi de sprijinul istoricilor şi al specialiştilor în domeniu. Totodată, el a criticat absenţa acestui obiectiv din capitolul de politică externă al programului de guvernare prezentat de Oana Ţoiu, candidata la portofoliul Afacerilor Externe.

Redăm mai jos postarea integrală:

„Tezaurul României de la Moscova

Am lansat la Strasbourg ideea dezbaterii la nivel european a subiectului Tezaurului Românei trimis la Moscova în Primul Război Mondial şi nerestituit nici de autorităţile sovietice şi, ulterior, nici de cele ale Federaţiei Ruse, la mai bine de un secol de la acel moment.

Împreună cu deputatul Iulian Bulai, membru de asemenea al delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de la Strasbourg (lider al grupului politic european ALDE, motiv pentru care am căzut amândoi de acord să deschidă lista semnatarilor) am redactat şi depus o moţiune de Rezoluţie, în vederea întocmirii unui raport la nivel european, pe tema Tezaurului României de la Moscova şi a modalităţilor în care, pe viitor, ţara noastră ar putea să reintre în posesia acestui patrimoniu inestimabil al naţiunii române.

[...]

Moţiunea a fost susţinută, la momentul depunerii sale la APCE, de un număr de 25 de semnături de parlamentari europeni din diverse ţări.

Mă bucur să semnalez public că am parcurs primii paşi procedurali cu succes. Biroul Adunării Parlamentare de la Strasbourg a făcut o primă evaluare şi a direcţionat moţiunea, conform regulilor în materie, Comisiei juridice, cea competentă în materie, pentru desemnarea unui raportor al temei. Miercuri, 30 septembrie 2026, Comisia juridică a APCE a lansat procedural apelul pentru depunerea candidaturilor pentru această poziţie de raportor, o desemnare oficială urmând cel mai probabil să aibă loc la reuniunea din decembrie a.c. a acestei Comisii. Va fi un raportor european din alt stat şi am motive să sper că va fi un bun şi experimentat parlamentar, bun jurist, cu sensibilitate pentru acest subiect.

Reuniunea de ieri mi-a permis însă să prezint deja colegilor europeni istoria pe scurt a Tezaurului României de la Moscova, a importanţei şi sensibilităţii subiectului pentru naţiunea română, dar şi pentru standardele democratice ale Consiliului Europei. A fost utilă această oportunitate pentru sensibilizarea deputaţilor europeni încă de la acest stadiu.

Vă voi ţine la curent cu evoluţiile.

Contăm pe cooperarea deplină a Ministerului român de Externe şi a Băncii Naţionale, detentorii de peste un secol ai acestui dosar, pe care l-am avut şi eu în gestiune profesional-diplomatică acum 33 de ani, ca tânăr diplomat, referent al acestui dosar, în Direcţia Juridică şi Tratate a MAE. Şi ulterior ca Ministru de Externe, care a abordat acest subiect la Moscova cu ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, în 2013...

Contăm şi pe sprijinul domnului profesor Ioan Scurtu, a domnului academician Ioan Aurel Pop, foşti preşedinţi din partea României ai "Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor privind istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în Primul Război Mondial", a altor istorici şi specialişti în domeniu.

Drumul este lung, l-am început la nivel european acum (după un demers cu conţinut similar efectuat în alţi ani şi la Parlamentul European de la Bruxelles), dar sediul acestui tip de materie este mai bine plasat la noi, la Consiliul Europei, mai ales că presupun că în viitor, cândva, Rusia va dori să se întoarcă la Consiliul Europei.

Fac acest lucru inclusiv datorită absenţei totale a menţionării acestui obiectiv în pseudo-programul de guvernare/ pseudo-capitolul de Politică externă prezentat zilele trecute de candidatul la portofoliul Externe, Oana Ţoiu (o greşeală impardonabilă) şi superficialităţii demonstrate de actorii politici din coaliţia de Dreaptă PNL-USR-UDMR în tratarea acestui tip de subiecte esenţiale pentru Naţiunea Română”.