Noi dezvăluiri în cazul Snowden: De ce a rămas blocat fugarul american în capitala rusă (Kommersant)

Detalii privind modul în care fostul analist al CIA Edward Snowden a călătorit din Hong Kong până la Moscova, precum şi motivele care au făcut ca el să rămână blocat în capitala rusă sunt dezvăluite în ediţia de luni a cotidianului rus Kommersant. Potrivit ziarului, Snowden a intrat în contact cu reprezentanţi ai Federaţiei Ruse încă înainte de a lua cursa 'Aeroflot' Hong Kong - Moscova, însă planurile sale de a-şi continua ulterior drumul spre una dintre ţările Americii Latine via Havana au fost date peste cap pentru că, la presiunile SUA, Cuba a atenţionat că va interzice aterizarea cursei 'Aeroflot' dacă la bordul ei se va afla Snowden.

Potrivit surselor de informaţie ale Kommersant din anturajul lui Edward Snowden, înainte ca el să plece din Hong Kong spre Moscova, fugarul american a stat mai multe zile la consulatul general al Rusiei în această zonă administrativă a Chinei. Reprezentanţa diplomatică rusă se află la etajul 21-lea al turnului Sun Hung Kai, într-un cartier de lux al Hong Kong-ului. Potrivit interlocutorului cotidianului rus, Snowden chiar şi-a serbat acolo, la 21 iunie, jubileul său de 30 de ani.

Această informaţie a fost confirmată şi de o sursă a Kommersant din una dintre ţările occidentale, care a precizat că în Occident se consideră că este probabil ca 'ruşii să-l fi chemat ei înşişi pe Snowden, transmiţându-i o invitaţie prin intermediul chinezilor, care erau fericiţi să scape de el'.

Surse ale Kommersant din cadrul structurilor de stat ruse au recunoscut că Snowden s-a aflat într-adevăr pe teritoriul misiunii diplomatice ruse din Hong Kong înainte de a lua cursa spre Moscova. Cu toate acestea, americanul a stat acolo doar două zile. De asemenea, pe Snowden nu l-a invitat nimeni: el însuşi s-a adresat consulatului general al Rusiei, anunţând că intenţionează să ceară azil în una dintre ţările Americii Latine şi prezentând un bilet pentru cursa 'Aeroflot' spre Havana via Moscova, pentru data de 23 iunie. Totodată, fugarul a anunţat că, din cauza activităţii sale de apărător al drepturilor omului, viaţa îi este în mare pericol şi a cerut ajutor, invocând convenţia internaţională privind drepturile refugiaţilor.

Faptul că în final Rusia a acceptat să-l ajute pe Snowden nu contravine în niciun fel declaraţiilor preşedintelui rus Vladimir Putin, conform cărora Snowden a ajuns la Moscova întâmplător. 'Şi traseul ales de el (în America Latină prin Moscova), şi solicitarea lui de ajutor au fost pentru noi o totală surpriză. Noi nu l-am chemat', a dat asigurări sursa Kommersant din cadrul structurilor de stat ale Rusiei.

Conjunctura pare să-l fi determinat pe Snowden să se adreseze Rusiei. Faptul că Snowden a predat mass-media materiale despre metodele de spionaj ale serviciilor secrete americane în Europa a devenit cunoscut la 9 iunie, din interviul său acordat The Guardian, iar la 10 iunie Snowden a plecat din hotelul hong-kongonez Mira (unde se afla de la mijlocul lui mai) şi a dispărut într-o direcţie necunoscută. În interviul din The Guardian, Snowden a atenţionat că ar putea fi răpit de CIA, că se teme pentru viaţa să şi de aceea va solicita azil 'într-o ţară care sprijină dreptul la exprimare', de preferat Islanda.

În data de 11 iunie, Kommersant anunţa, citându-l pe secretarul de presă al Preşedinţiei ruse Dmitri Peskov, că Moscova intenţionează să analizeze cererea de azil politic a lui Snowden, dacă acesta o va formula. La rândul său, directorul site-ului WikiLeaks, Julian Assange, i-a recomandat public lui Snowden să profite de această posibilitate.

La 13 iunie, SUA au declanşat o anchetă penală împotriva lui Snowden şi le-au cerut mai multor ţări să nu-l lase pe fugar pe teritoriul lor, iar la 15 iunie autorităţile britanice le-au interzis companiilor aviatice ce aveau curse via Marea Britanie să-l ia la bord. În aceeaşi zi Islanda a anunţat că va analiza cererea lui Snowden doar dacă acesta va apărea în ţară, iar la 16 iunie autorităţile din Hong-Kong au anunţat că vor analiza cererea de extrădare a lui Snowden, care a şi fost formulată la 20 iunie.

În tot acest răstimp Snowden se afla probabil în casa unuia dintre prietenii săi din Hong-Kong, unde a venit şi avocata WikiLeaks, Sarah Harrison. La 20 iunie, Snowden s-a întâlnit cu alţi câţiva avocaţi, ce trebuiau să afle de la administraţia Hong Kongului care sunt şansele sale de a fi extrădat. Avocaţilor li s-a explicat că, în timpul analizării cererii SUA, Snowden va fi probabil ţinut în arest, dar că autorităţile din Hong Kong nu-i vor pune piedici dacă va părăsi urgent ţara.

În data de 21 iunie, fugarul american a luat bilet la cursa 'Aeroflot' până la Havana, via Moscova şi tot în aceeaşi zi SUA au informat Hong Kongul şi Beijingul că au anulat paşaportul lui Snowden.

O confirmare indirectă a faptului că după aceasta Snowden a cerut ajutor de la reprezentanţii Rusiei ar putea-o constitui declaraţia WikiLeaks, apărută imediat după plecarea acestuia din Hong Kong, potrivit căreia fostul agent al CIA a ales un traseu 'unde îi este garantată securitatea'.

Potrivit sursei de informaţie a Kommersant din structurile de stat ruse, Moscova credea cu tărie că, odată ajuns la 23 iunie pe aeroportul Şeremetievo, Snowden va pleca în cel mult 22 de ore, cum era scrie pe biletul său, spre Havana. Ţinta finală a americanului trebuia să fie Ecuadorul sau, după alte informaţii, Bolivia. Cu toate acestea, în data de 24 iunie corespondentul Kommersant nu l-a descoperit pe Snowden pe locul care-i era rezervat în cursa 'Aeroflot' spre Havana.

După cum afirmă alte câteva surse avizate ale Kommersant, autorităţile Cubei au informat Moscova, la presiunile SUA, că avionului 'Aeroflot' nu-i va fi permisă aterizarea la Havana dacă la bordul acesteia se va afla Snowden. O sursă apropiată Departamentului de Stat al SUA a confirmat: Cuba se număra într-adevăr printre statele ale căror autorităţi au fost atenţionate de Washington în legătură cu faptul că orice ajutor acordat lui Snowden va avea 'consecinţe nefericite'. Ulterior, Putin a declarat că, de fapt, SUA 'au blocat deplasarea ulterioară a lui Snowden', 'speriind ţările' prin care el ar fi putut ajunge în America Latină.

Edward Snowden mai avea şansa să ajungă în Bolivia la bordul avionului prezidenţial al lui Evo Morales, care a desfăşurat o vizită la Moscova la începutul lui iulie, însă după cum au arătat evenimentele ulterioare (avionul a fost obligat să aterizeze forţat la Viena pentru percheziţie), Snowden a procedat corect hotărând să nu profite de această şansă.