Nicuşor Dan iese public după măsurile adoptate de Bolojan: Vreau să transmit românilor că e o chestiune provizorie

Preşedintele Nicuşor Dan a ieşit, luni, în conferinţa sa de presă după ce premierul Ilie Bolojan a adoptat primul pachet de măsuri fiscale menit să scoată România din criza bugetară.

"Patru puncte. În primul rând: vreau să transmit românilor că este o chestiune provizorie, România are potenţial economic, aşa cum am spus, la finalul lui 2026, dacă nu facem greşeli vom intra în OCDE şi în felul acesta România va fi interesantă pentru investitori străini. De asemenea, economia românească are un potenţial de dezvoltare imediat ce vom trece peste această scurtă perioadă de redresare. Al doilea lucru, vreau să asigur investitorii şi pieţele financiare că suntem oameni serioşi. Am promis că facem reforme, le vom face pentru ca situaţia financiară a României să se redreseze.

Apoi, în momentul în care o să vină rectificarea bugetară pentru 2025, administraţia prezidenţială va propune o reducere cu 20% a bugetului propriu pentru a participa la acest efort colectiv. Cred că, şi am primit destul de des această întrebare, de ce nu s-a început cu măsuri de corecţie, acele măsuri de corecţie a privilegiilor înainte de măsuri care să afecteze toată lumea? Răspunsul este că, şi mi se pare că nu a fost suficient de bine explicat în spaţiul public, răspunsul este că a fost o presiune a timpului pentru pieţele financiare, care au fost expuse ani de zile la promisiuni neonorate ale României de a reduce cheltuielile", a declarat Nicuşor Dan.

Potrivit şefului statului, singurul răspuns care era credibil pentru ei sub presiunea timpului a fost că vor creşte veniturile.

"Însă, pe chestiunea TVA-ului, de care sunt sigur că sunteţi interesaţi, angajamentul guvernului în momentul în care el a fost învestit a fost că TVA-ul nu va creşte şi că vom avea o reevaluare la începutul lunii octombrie, înainte de evaluarea Comisiei din 15 octombrie, şi vom vedea în acel moment dacă măsurile sunt suficiente sau nu. Pentru ca România să poată să treacă de această perioadă fără majorarea TVA-ului, era nevoie şi erau absolut realizabile un set de măsuri, discuţii cu Comisia, cu agenţiile de rating şi această măsură putea să nu fie luată la acest moment.

Este o chestiune importantă, pentru că vom vorbi în setul al doilea de măsuri de pensiile speciale ale magistraţilor. Aici sunt de spus câteva lucruri. În primul rând că a fost o greşeală uriaşă a politicului în momentul în care pensia a ajuns să fie mai mare decât salariul. Şi atunci, evident că în momentul în care într-o meserie pensia este mai mare decât salariul, stimulezi oamenii să iasă din sistem. Asta a fost prima greşeală. A doua greşeală a clasei politice faţă de magistraţi a fost că, în ultimii ani, faţă de situaţia, evident, nepotrivită care a fost creată, au fost mesaje heirupiste care au făcut ca din zona de magistraţi şi procurori foarte mulţi să iasă la pensie. Şi în felul ăsta, tocmai pentru că nu era ceva previzibil, şi în felul ăsta, din păcate, calitatea, prin pierderea unor profesionişti, calitatea actului de justiţie a scăzut în România", a precizat Nicuşor Dan.

Preşedintele a subliniat că "mesajul care este important, care este foarte ferm: în legea magistraţilor în acest moment există o prevedere tranzitorie care spune că persoanele care îndeplinesc condiţia de pensionare, la acest moment, îşi păstrează drepturile pe care legea le prevede la acest moment, în ipoteza în care vor ieşi la pensie mai târziu."

"Şi ceea ce vreau să transmit foarte ferm este că această prevedere tranzitorie va rămâne în modificarea legii magistraţilor. Adică, mesajul meu este că toţi cei care îndeplinesc vârsta de pensionare în acest moment nu trebuie să se precipite, să iasă din sistem, pentru că această prevedere va rămâne în vigoare şi asta este în folosul sistemului de justiţie din România", a adăugat Nicuşor Dan.

Activitatea externă a României

"În ceea ce priveşte activitatea externă, vreau să vă dau nişte date importante pentru luna iulie. 16 iulie este momentul în care Comisia Europeană va publica proiectul cadrului financiar multianual, adică Fondurile Europene 2028–2034. Din acel moment va începe o foarte lungă dezbatere între Comisie, Parlament şi Statele Membre pe cum vor arăta Fondurile Europene pentru 2028–2034. 18 iulie, în vinerea aceasta, vom face o vizită oficială în Germania, unde voi avea întâlniri cu preşedintele Steinmeier şi cu Cancelarul Merz şi cu oameni de afaceri reprezentativi din Germania. 25–26 iulie, vizită oficială în Austria, unde mă voi întâlni cu preşedintele Van der Bellen şi cu Cancelarul Stoker.

De asemenea, voi participa la un forum al oamenilor de afaceri. 29 iulie este momentul până la care România trebuie să transmită Comisiei Europene schiţa de proiecte pe care doreşte să le finanţeze din programul SAFE, programul de înarmare, de pregătire cu echipament militar al Uniunii Europene, pentru care, după cum ştiţi, sunt împrumuturi în valoare totală de 150 miliarde de euro, la condiţii de împrumut foarte bune. Este foarte important, şi de asta am menţionat şi întâlnirea cu oamenii de afaceri şi participarea din Germania şi forumul de afaceri din Austria, este foarte important ca dimensiunea economică din relaţiile noastre externe să fie dezvoltată.

Din păcate, în acest moment, componenta economică a activităţii noastre externe este extrem, extrem de slabă şi am vorbit de mai multe ori cu doamna ministru despre cum putem să remediem această componentă."

Banii din campanie

"Pentru că a fost o discuţie în spaţiul public despre cheltuielile pe care le-am făcut în campanie şi în trei campanii, atât în alegerile locale din Bucureşti, cât şi în alegerile prezidenţiale, am venit în faţa dumneavoastră cu o situaţie şi asta spune după cum urmează: în pre-campania din alegerile locale din 2024, o să vă dau această hârtie cu datele exacte, în pre-campania din 2024 pentru alegerile locale, am avut donaţii de 1.750.000 lei, din care şi cheltuieli de 1.600.000 lei, deci diferenţa dintre donaţiile pe care le-am primit şi cheltuielile pe care le-am făcut: 145.000 lei. Dintre donatori, Măriuca şi Florin Talpeş, 660.000 lei, Bogdan Micu, 250.000 lei — astea sunt sumele mai mari de 5.000 de euro — şi 3.179 donaţii online de la 2.954 de donatori care au donat prin platformă; suma strânsă a fost de 843.000 lei.

Asta a fost pre-campania unde, după cum ştiţi, cheltuielile nu sunt rambursate de stat. În campania din 2024 pentru alegeri locale, am cheltuit 660.000 lei, care e suma maximă prevăzută de lege, pentru care m-am împrumutat de 480.000 lei şi suma de 660.000 mi-a fost rambursată de Autoritatea Electorală şi eu am rambursat aceste împrumuturi care au venit de la o bancă şi de la trei persoane fizice, pe care le aveţi în hârtie. În pre-campania prezidenţială din 2025, donaţiile au fost de 9.500.000 lei, cheltuielile au fost de 7.000.000 lei, deci rezultă o diferenţă de 2.500.000 lei — donaţii totale mai mari decât cheltuielile pe care noi le-am făcut în pre-campanie.

Donaţii online mai mici de 5.000 de euro au fost 18.700 de donaţii de la 15.800 de donatori unici, iar suma strânsă a fost de 6.500.000 lei. A fost o întrebare în timpul campaniei: cine au fost persoanele care au donat sume mai mari? 5 persoane: Măriuca şi Florin Talpeş – 810.000 lei, Dan Ostahie – 810.000 lei (asta era suma maximă pe care o persoană fizică putea să o doneze), Aurel Iancu – 500.000 lei, Ana Maria Mihai – 250.000 lei şi o persoană care a donat 485.000 lei şi care a dorit să rămână confidenţială. Evident că informaţia este la autorităţile statului despre cine este respectiva persoană.

Iar în campania — cele 30 de zile plus cele două săptămâni, turul 2 — pentru alegerile prezidenţiale, cheltuielile pe care le-am făcut în turul 1: 20.500.000 lei, pentru care am solicitat rambursarea de la Autoritatea Electorală. Pentru asta m-am împrumutat cu 20.200.000 lei de la 111 persoane.

Cheltuielile totale din turul 2: 40.500.000 lei, pentru care m-am împrumutat cu 38.500.000 de la 239 de persoane. O să vă pun la dispoziţie patru materiale. În primul rând, un tabel Excel cu cele 3.300 de donaţii din alegerile locale.

Acolo, persoanele care au donat au avut posibilitatea fie să-şi lase numele, fie să spună că vor să rămână confidenţiale. O să aveţi, de asemenea, tabelul cu cele 19.000 de donaţii din alegerile prezidenţiale. La fel, a existat un câmp în care persoanele puteau să opteze să îşi pună numele sau să rămână confidenţial.

De asemenea, un tabel cu cele 350 de persoane care m-au împrumutat în campania pentru alegerile prezidenţiale. Pentru ei, pentru că într-unul dintre cazuri s-au făcut la notar. Ulterior, le-am scris mail tuturor şi le-am întrebat cine vrea să le publicăm numele, cine vrea să rămână confidenţial.

Cum o să vedeţi, aproape jumătate şi-au publicat numele şi o să-l aveţi. Şi, de asemenea, declaraţia de avere o să o punem, aşa cum am spus, pe site-ul preşedinţiei, pentru că, aşa spune legea, ea e mai incompletă decât documentele pe care o să vi le dau, în sensul că prevede numai împrumuturile pentru anul ăsta şi donaţiile pentru anul trecut."

Întrebările jurnaliştilor

Reporter: Azi este 14 iulie şi au trecut 742 de zile de când Serviciul Român de Informaţie e condus interimar şi nu are un director civil numit. Când ne putem aştepta de la dumneavoastră la o numire? Şi, în plus, dacă luaţi în calcul să păstraţi la conducerea anumitor servicii nişte persoane care ocupă postul de foarte mult timp, precum directorul SPP, domnul Pahonţu.

Nicuşor Dan: Pentru SRI, într-un timp relativ scurt, o să vedem când o să avem sesiuni parlamentare, pentru că, după cum ştiţi, eu fac propunerea, iar Parlamentul trebuie să o voteze.

Reporter: În eventualitatea în care, în toamnă, PSD decide să iasă de la guvernare şi guvernul Bolojan pierde sprijinul social-democraţilor şi se ajunge inclusiv la căderea guvernului în plină implementare a pachetelor 2 şi 3, aţi fi în continuare dispuşi să-l numiţi pe Ilie Bolojan premier chiar şi în configuraţia unui guvern interimar, fără PSD?

Nicuşor Dan: Pentru moment, faţă de situaţia pe care o traversează România, este absolut lăudabil că fiecare din partidele pro-occidentale şi-a asumat participarea la guvernare ştiind că o să fie costuri politice pentru asta.

Eu vreau să mulţumesc partidelor care şi-au asumat împreună guvernarea şi formează această coaliţie şi doresc ca această coaliţie să dureze cât mai mult. Asta e ce pot să vă spun. Şi ultima întrebare.

Reporter: Şi ultima întrebare. Ne-aţi spus astăzi că componenta externă a României este slabă. Mulţi români s-au întrebat în ultimele zile şi cred că e normal să ne daţi dumneavoastră clarificări. De ce nu aţi participat în persoană la summitul de la Roma pentru Ucraina, deşi am avut acolo reprezentanţi ai Ministerului de Externe şi ai Guvernului? Dumneavoastră, de ce nu aţi participat, cum au făcut alţi lideri vecini Ucrainei, precum preşedinta Maia Sandu?

Nicuşor Dan: Da, a fost această reuniune de la Roma. Acolo a participat ministra de Externe, a participat şeful Cancelariei, care coordonează, ca să spunem aşa, intenţiile administrative ale statului român în ceea ce priveşte reconstrucţia. În cadrul reuniunii de la Roma a fost o întâlnire a aşa-numitei Coaliţii de Voinţă, la care am participat în format online.

Reporter: În campania electorală aţi spus că nu veţi accepta sub nicio formă majorarea TVA-ului. Am văzut însă că în primul pachet de măsuri fiscale este prevăzută creşterea TVA la 21%. Cine v-a convins că această măsură este necesară şi în baza căror argumente? Pentru că ştim din declaraţiile premierului că aţi insistat ca TVA să rămână la cota iniţială.

Nicuşor Dan: Da, poate nu am fost suficient de explicit când am spus asta mai devreme. În acea lună pe care am avut-o înainte de numirea primului-ministru, m-am uitat în foarte, foarte multe date financiare şi, în cunoştinţă de cauză, am avut această discuţie cu coaliţia şi cu premierul desemnat şi asta a fost înţelegerea pe care am avut-o la momentul formării guvernului.

Aşa cum am spus, pentru ca corecţiile să fie făcute cu păstrarea TVA-ului la 19%, trebuiau un set de măsuri administrative, discuţii, în fine, un complex de măsuri care ar fi trebuit să fie luate şi în continuare sunt absolut convins că era o direcţie. Din momentul în care am numit guvernul cu această condiţie, toate discuţiile, măsurile au intrat în atributul guvernului. Asta e ce pot să vă spun.

Reporter: Cum răspundeţi criticilor că pachetul de măsuri fiscale pentru care guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament afectează clasa de mijloc şi persoanele vulnerabile, în timp ce marile averi şi companiile multinaţionale scapă, cel puţin acum, de o impozitare majoră?

Nicuşor Dan: Aşa cum am spus, discuţia e complexă, dar aşa cum am spus, noi eram într-o situaţie în care planul acesta de măsuri trebuia să fie rapid, credibil pentru Comisia Europeană şi mai ales pentru agenţiile de rating. Şi semnalele de la ei au fost că nu mai credem. România a promis de multe ori că face reduceri de cheltuieli, nu le-a făcut. Pentru ca să credem că vă redresaţi, trebuie să măriţi nişte venituri pe care putem să estimăm că vor reduce deficitul în luna următoare punerii în practică. Pe scurt, asta a fost.

Reporter: Domnule preşedinte, până când are Guvernul Bolojan un cec în alb pentru a redresa deficitul bugetar? Şi dacă vă temeţi că aceste măsuri ar putea, în final, mai mult să alimenteze valul extremist în vederea alegerilor din 2028?

Nicuşor Dan: Este un guvern care are susţinerea parlamentară şi atât timp cât — perioada pe care eu mi-o doresc a fi cât mai lungă pentru binele României — atât timp cât această coaliţie va funcţiona, măsurile vor merge înainte.

Reporter: Credeţi că ar rezista coaliţia şi dacă ar fi să mai avem alegeri pentru Capitală în această toamnă?

Nicuşor Dan: Cred că da. Cred că da.

Reporter: Dacă mai permiteţi o întrebare, aţi contestat la CCR o lege referitoare la antisemitism, iniţiată de deputatul Silviu Vexler, care şi a anunţat că renunţă la decoraţie, deoarece prin această contestaţie a dumneavoastră s-ar încuraja promovarea în continuare a ideologiei legionare şi a extremismului. Acest deputat sugerează că strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului şi comitetul interministerial dedicat acestei probleme ar trebui desfiinţate. Dumneavoastră cum răspundeţi?

Nicuşor Dan: În primul rând, ca să lămuresc o chestiune de procedură înainte să vă răspund la întrebare, pentru că am văzut în spaţiul public întrebarea: "Sunt atâtea probleme în România şi preşedintele exact de legea asta s-a apucat?"

Ca să lămurim, este o obligaţie constituţională a preşedintelui ca, pentru orice lege care este votată de Camera decizională din Parlament, în termen de 20 de zile, fie să o promulge, fie să o trimită la Curtea Constituţională dacă apreciază că este neconstituţională, fie să o trimită înapoi la Parlament dacă apreciază că anumite chestiuni trebuie clarificate sau modificate. În intervalul ăsta de timp, cred că am promulgat vreo 40–50 de legi, pe aceasta am trimis-o la Curtea Constituţională, iar pe cea privind codul rutier am trimis-o înapoi la Parlament, pentru că erau nişte prevederi care încălcau nişte directive europene — cel puţin aşa au apreciat colegii mei. Deci asta e chestiunea procedurală.

Apoi, evident că nu sunt o persoană care să încurajeze tipul acesta de manifestări şi vreau să întrebăm toţi Parchetul ce s-a întâmplat cu zecile sau poate sutele de ameninţări pe care jurnalişti le-au primit în cursul lunilor noiembrie–decembrie 2024. Deci aici vorbim de nişte fapte extrem, extrem de concrete — ameninţări la adresa unor jurnalişti sau ce s-a întâmplat cu ameninţările la adresa domnului Vexler, imediat ce această lege a fost pusă în circuitul parlamentar. Deci acestea sunt nişte chestiuni extrem, extrem de concrete şi faţă de care statul român trebuie să reacţioneze extrem, extrem de ferm.

Pe de o parte. Pe de altă parte, dacă ne uităm la conţinutul acestei legi, aşa cum probabil aţi citit sesizarea pe care am făcut-o Curţii Constituţionale, o să vedeţi că sunt nişte chestiuni extrem de neclare acolo. Şi vă dau un exemplu.

În oraşul Făgăraş există o asociaţie care se ocupă de promovarea... o mică asociaţie care se ocupă de promovarea rezistenţei din munţii Făgăraş. Face expoziţii, fel de fel de evenimente de felul ăsta. Între membrii rezistenţei din munţii Făgăraş sunt câteva persoane care, în trecutul lor, au fost parte din mişcarea legionară.

Întrebarea este: această asociaţie are sau nu are caracter legionar? Pentru că legea nu ne spune. Şi dacă are caracter legionar, oamenii ăştia trebuie să facă puşcărie sau nu? Pentru că legea ne spune că dacă fondezi o asociaţie cu caracter legionar, trebuie să faci puşcărie. Eu cred că nu.

Eu cred că este legitim să promovezi rezistenţa anticomunistă din munţii Făgăraş. Şi sunt multe astfel de neclarităţi care lasă loc arbitrarului şi eu nu cred... Evident, trebuie să avem o lege care să condamne manifestări xenofobe, antisemite, rasiste, de orice fel, fără discuţie, dar o astfel de lege trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc la interpretări şi, eventual, la abuz.

Reporter: Legat de măsurile fiscale, spuneaţi ceva mai devreme că sunt ceva provizoriu. După stabilizarea şi redresarea economiei, din ce-aţi discutat cu premierul Ilie Bolojan, e posibil să reveniţi asupra unor măsuri contestate de unele categorii sociale?

Nicuşor Dan: Da, vă daţi seama că totul este... Hai să ne uităm la sporuri, de exemplu. Sunt vreo 200 de sporuri, care de-a lungul timpului au fost acordate prin lege, unele sunt incluse în salariu, altele nu sunt incluse în salariu. Au fost acordate diferitelor categorii profesionale. Nu se putea face o analiză în 30-40 de zile pe toate aceste 200 de sporuri şi să fie şi identificate actele normative şi să fie şi făcute proiectele de modificare pentru aceste acte normative.

România are nevoie – şi toate partidele care formează coaliţia au fost de acord cu asta – România are nevoie de o lege a salarizării unitare, în care să avem o abordare foarte nuanţată pe toate categoriile profesionale şi să dispară sporurile. Adică, în funcţie de ce sunt actualmente sporuri justificate, să fie incluse în legea salarizării unitare şi de legea asta să nu ne mai atingem ani de zile. Cam asta este unde trebuie să ajungem, dar probabil că pentru a face asta ne trebuie un an, un an şi jumătate.

Acum aţi văzut că am avut o atitudine nuanţată faţă de guvern. Unde le dau dreptate este că au trebuit luate nişte măsuri, ca să spunem aşa, „din topor”, pentru că nu a existat timpul pentru analiză şi ne presa timpul.

Deci într-un an, un an şi jumătate am putea avea măsuri relaxate?

Într-un an, un an şi jumătate am putea să avem un set de măsuri echilibrate asupra impozitării şi taxării în România.

Reporter: Şi o întrebare legat de discuţiile din coaliţia de guvernare: am văzut nemulţumirile PSD-ului, pe care le-am văzut şi atunci când s-a format acest guvern. Consideraţi că Partidul Social-Democrat sau liderii Partidului Social-Democrat practică un şantaj acum?

Nicuşor Dan: Eu sunt foarte mulţumit că toate cele patru partide şi plus minorităţile naţionale au înţeles imperativul pentru România în acest moment. Bineînţeles că, într-o coaliţie cu patru partide şi care e obligată să ia măsuri care de multe ori sunt nepopulare, tot timpul o să avem discuţii care sunt şi interne, şi externe. Pentru moment această coaliţie funcţionează şi ăsta este lucrul important pentru România.

Reporter: Aflăm pe surse că foştii judecători de la Curtea Constituţională, cei care tocmai şi-au încheiat ieri mandatul, ar fi vrut să se premieze singuri cu 180 de mii de lei pentru fiecare la ieşirea din activitate. Sigur, legea permite acest lucru, dar cred că-i important şi contextul, contextul în care magistraţii de la Curtea Constituţională au venituri mult peste medie, în condiţiile în care oamenii care au venituri mici în momentul de faţă sunt puşi să plătească taxe mai mari, fie că vorbim de TVA, fie că vorbim de CASS. În acest context, voiam să vă întreb dacă vor continua magistraţii să încerce să obţină aceste prime. Dumneavoastră veţi susţine acest demers? Sau cum îl vedeţi?

Nicuşor Dan: Da, aşa cum am spus mai devreme, noi toţi, ca societate, plătim acum pentru nişte legi extrem de proaste, care au fost date de-a lungul anilor. Această primă de pensionare este prezentă într-o lege care a fost votată. Nu trebuie să fie aprobată de mine în momentul acesta. Mai departe este o discuţie între Curtea Constituţională, care are un buget pe care îl dă Parlamentul prin lege şi care poate să fie eventual modificat, şi Guvernul şi Parlamentul, care le asigură finanţarea. Eu sunt spectator.

Reporter: Şi o întrebare tot pe tema pensiilor, pentru că se vorbeşte din nou, încă, despre reforma pensiilor speciale. Chiar şi după ce a fost adoptat acest prim pachet de măsuri, nu s-a regăsit acolo această reformă. Cel mai probabil, înţelegem, se va regăsi într-un pachet viitor, însă de fiecare dată tentativele de reformare a pensiilor speciale au fost blocate la Curtea Constituţională.

Acum, sigur, avem o nouă componenţă, însă chiar şi în această nouă componenţă, unul dintre noii judecători cumva le-a luat apărarea pensiilor speciale, spunea că ar trebui, totuşi, ca reforma să fie blândă... Vreau să vă întreb ce părere aveţi dumneavoastră despre asta şi dacă credeţi că, poate, de această dată va fi ceva diferit la Curtea Constituţională, dacă va ajunge reforma acolo.

Nicuşor Dan: Nu. Nu e vorba doar de Curtea Constituţională. E vorba şi de calitatea legii. Adică... dacă tu ai spus total, total nejustificat în urmă cu 10 ani că judecătorul are pensie mai mare decât salariul şi, după aceea, vii cu o lege şi spui: „din momentul ăsta, nu, pensia e mai mică decât salariul”, din păcate, această prevedere – nu intru eu în toate subtilităţile – dar această prevedere s-ar putea să fie neconstituţională. Deci, tocmai de-aia e bine ca, în momentul în care legiferezi, să o faci gândindu-te şi la 20 de ani înainte, ceea ce, din păcate, nu s-a întâmplat în România.

Reporter: Voiam să vă întreb dacă vă veţi reduce şi dumneavoastră indemnizaţia cu 20% în semn de solidaritate sau dacă consideraţi şi dumneavoastră că e mai degrabă un gest populist, la fel ca premierului Ilie Bolojan?

Nicuşor Dan: Da. Eu ce am spus mai devreme a fost că am făcut analizele la Administraţia Prezidenţială şi că putem să reducem bugetul Administraţiei Prezidenţiale cu 20%. Asta înseamnă 20 de milioane de lei. Mult mai mult decât 1.000 de lei sau 2.000, pe care aş putea eu să-i reduc din salariu.

Reporter: Domnule preşedinte, aş vrea să revin puţin la atitudinea noastră – asumată – nuanţată faţă de guvern. Spuneaţi că aţi avut o înţelegere cu guvernul să nu majoreze TVA în acest prim pachet. În urma deciziei luate de guvern, cum aţi caracteriza relaţia dumneavoastră cu guvernul, cu premierul Ilie Bolojan? Şi aveţi încredere că de acum înainte, pe pachetele viitoare de măsuri, aceste înţelegeri vor fi respectate? Sau veţi mai participa la discuţii privind măsurile fiscale cu guvernul?

Nicuşor Dan: La a doua întrebare, răspunsul este: mult mai puţin decât am făcut-o în perioada dinainte de formarea guvernului, pentru că cel puţin pe multe din măsurile pe care le-am auzit pe pachetul 2 şi 3 am avut această discuţie înainte. Am fost foarte atent la chestiunea magistraţilor, pentru că totuşi nu e o meserie ca oricare alta. De calitatea actului de justiţie depind foarte multe lucruri în România. Aşa cum am spus, din păcate, din acest război contra magistraţilor am avut foarte mulţi oameni care au ieşit din sistem şi calitatea actului de justiţie a scăzut. Deci, dacă vorbim strict de pachetul 2 – şi de asta am şi făcut-o la început – mă interesează foarte tare cum se va termina discuţia pe pensiile speciale.

Reporter: La prima întrebare?

Nicuşor Dan: Suntem în politică şi încercăm fiecare dintre noi să reacţionăm cât mai mult în realizarea interesului naţional, aşa cum îl vede fiecare dintre noi. Dar încrederea dumneavoastră în parteneriatul pe care l-aţi promis, până la urmă, în campanie electorală, cu guvernul a fost afectată de acest episod? Şi coaliţia majoritară, şi guvernul, şi eu ca preşedinte trebuie să scoatem România din acest moment dificil. Şi din partea mea o să aveţi toată colaborarea pentru asta.

Reporter: Şi dacă îmi permiteţi încă o întrebare: spuneaţi la preluarea mandatului că aveţi un armistiţiu cu SPP în privinţa alegerii unei locuinţe de protocol până la terminarea anului şcolar. Aţi luat o decizie în acest sens?

Nicuşor Dan: S-a prelungit armistiţiul.

Reporter: Până când?

Nicuşor Dan: Ştiţi că la porţile Orientului nimic nu este bine definit. Încă câteva – una, două luni – mai vedem. Mai căutăm alternative.

Reporter: Domnule preşedinte, v-aş întreba despre poziţiile Partidului Social Democrat. Aţi fost întrebat şi mai devreme. Sunt foarte mulţi lideri care spun că PSD ar putea să iasă de la guvernare. Care este planul dumneavoastră dacă totuşi se întâmplă acest lucru? Şi dacă scenariul alegerilor anticipate ar putea exista?

Nicuşor Dan: Ceea ce contează în activitatea noastră este interesul naţional. Interesul naţional este ca România să iasă din această dificultate financiară cu un guvern stabil şi eu sunt optimist că această coaliţie va funcţiona până când vom depăşi aceste obstacole.

Reporter: Şi mai am doar o completare: dacă puteţi să ne spuneţi, faţă de ceea ce aţi spus despre numirea noului director de la SRI – dacă veţi ţine cont aici de propunerile făcute de partidele din coaliţie? Poate fi un om politic?

Nicuşor Dan: Propunerea, după cum ştiţi, o face preşedintele şi, bineînţeles, să ştiţi că, fiind şi momentul acesta delicat, nu-mi doresc să facem jocuri, să propun oameni pe care, eventual, Parlamentul să-i respingă. O să mă consult cu partidele, dar numirea, în mod constituţional, o face preşedintele.

Reporter: Aş reveni la întrebările colegilor mei legate de numirea unui şef civil la conducerea SRI. Aţi exprimat în repetate rânduri dorinţa ca la şefia SRI să vină o persoană din societatea civilă, cineva cu multă experienţă profesională, spuneaţi dumneavoastră. Pare că veţi numi, sau cel puţin aşa aţi spus, foarte curând pe cineva. Aveţi deja nişte nume în minte? Şi dacă partidele vor insista ca la şefia SRI să vină un reprezentant din interiorul sistemului, cum veţi proceda?

Nicuşor Dan: Da, aşa cum am spus, şi această discuţie am avut-o cu partidele încă dinainte de formarea guvernului. Propunerea va veni de la mine. Evident că îi voi consulta, dar propunerea va veni de la mine. Am nişte persoane în minte, aşa cum am avut şi pentru Curtea Constituţională. Încă sunt în proces de analiză.

Reporter: La fel şi pentru SIE şi SRI?

Nicuşor Dan: La fel, da.

Declaraţiile integrale în materialul video