Nicolae Timofti sprijină modificarea Constituţiei pentru evitarea unor noi blocaje în viitor

Nicolae Timofti a declarat vineri, în plenul Parlamentului, că Republica Moldova se confruntă cu o serie de probleme grave deoarece reforma constituţională nu a fost dusă până la capăt, relatează Info-Prim Neo.

Preşedintele ales declară că îşi va acorda tot sprijinul pentru perfecţionarea cadrului constituţional, astfel încât să nu mai existe niciun fel de blocaje pe viitor.

„În calitatea mea de garant al Constituţiei, voi veghea asupra respectării principiului de separare a puterilor în stat – un principiu democratic fundamental, fără de care nu am putea vorbi de un veritabil stat de drept. La moment se vorbeşte mult despre imperfecţiunea actualei Constituţii, despre necesitatea modificării ei”, a menţionat Nicolae Timofti în plenul Parlamentului.

Preşedintele ales a spus că reforma constituţională, începută în anul 2000, nu a fost dusă până la capăt şi astăzi Republica Moldova se confruntă cu mai multe probleme grave, care vizează nu doar cele mai importante instituţii în stat, ci şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor.

Nicolae Timofti s-a referit la mecanismul de alegere a şefului statului, la neclarităţile şi neconcordanţele care există la capitolul atribuţii ale principalelor instituţii în stat. „În calitatea mea de preşedinte voi acorda tot suportul pentru perfecţionarea actualului cadru constituţional, astfel încât să nu mai existe niciun fel de blocaje pe viitor, iar prevederile legii supreme să asigure acel cadru eficient, necesar pentru dezvoltarea armonioasă a ţării”, a spus Nicolae Timofti.

Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, este şi el unul dintre susţinătorii modificării Constituţiei, printr-un referendum. De altfel, în luna ianuarie, liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au propus organizarea unui referendum pentru modificarea Constituţiei, pentru depăşirea crizei politice de la Chişinău, dar au renunţat la idee în februarie. Mihai Ghimpu a dat de înţeles că partidul său nu a fost de acord cu această soluţie, dar s-a conformat deciziei colegilor din AIE. Ghimpu a menţionat că oricum mecanismul de alegere a preşedintelui trebuie modificat.

Republica Moldova nu a avut un preşedinte timp de doi ani şi jumătate. La 11 septembrie 2009, preşedintele de atunci, Vladimir Voronin, şi-a anunţat demisia şi toate tentativele de alegere a unui şef al statului au eşuat până la 16 martie.

Ultima tentativă fusese organizată la 16 decembrie, dar a eşuat, întrucât singurul candidat înscris în cursă, Marian Lupu, nu a obţinut numărul necesar de voturi. Ulterior, scrutinul a fost declarat invalid de către Curtea Constituţională, pe motiv că nu s-ar fi păstrat caracterul secret al votului.

În cazul a două eşecuri consecutive ale Parlamentului de a alege preşedintele, trebuie să fie convocate alegeri anticipate. R. Moldova a avut deja două astfel de scrutine în ultimii doi ani şi jumătate.

Conform Constituţiei în vigoare, pentru a fi ales preşedintele este nevoie de voturile a 61 din cei 101 deputaţi ai Parlamentului moldovean. Timp de trei ani, niciuna dintre forţele politice nu a reuşit să aibă această majoritate.