Nicolae Idu: Prin lansarea Centrului de Informare Europe Direct în Bucureşti, încercăm să atragem cetăţenii spre informaţia europeană

Cu ocazia lansării oficiale a Centrului de Informare Europe Direct din Bucureşti, ce a avut loc vineri, la sediul Institutului European din România (IER), şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Nicolae Idu a declarat că acest centru “este un spaţiu public european” al cărui principal obiectiv este “ademenirea” cetăţenilor spre informaţia europeană.

“Este o încununare fericită care s-a concretizat cam târziu dar care joacă un rol important în informarea europeană şi care face parte dintr-o reţea în acest domeniu. Reprezentanţa Comisiei Europene în România a avut o contribuţie la lansarea Centrului de Informare Europe Direct în Bucureşti. Sediul a fost dobândit în anul 2000, la un an după lansarea Institutului European din România. Mii de cetăţeni pot intra şi accesa acum informaţia europeană. Trebuie să fim proactivi şi să ademenim cetăţenii spre informaţia europeană”, a afirmat Nicolae Idu, în conferinţa de presă ce a marcat lansarea Centrului.

Centrele de Informare Europe Direct (CIED) reprezintă un punct de contact local pentru toate instituţiile Uniunii Europene (UE) şi cooperează cu alţi parteneri de formare activi. Ele completează şi susţin activitatea Reprezentanţelor Comisiei Europene şi a Birourilor de Informare ale Parlamentului European la nivel local şi regional. Reţeaua CIED este administrată de Comisia Europeană.

Reţeaua Europe Direct este unul dintre principalele instrumente de comunicare ale Comisiei Europene şi are ca obiectiv transmiterea de informaţii generale şi specializate pe tematică europeană adaptate necesităţilor locale tuturor cetăţenilor din statele membre.

Centrele Europe Direct joacă un rol important în diseminarea informaţiilor prin stimularea dezbaterilor şi activităţilor la nivel local. Astfel, capacitatea Uniunii Europene (UE) de informare, comunicare şi relaţionare cu cetăţenii săi este facilitată şi amplificată cu ajutorul acestei reţele de informare.

CIED Bucureşti găzduit de Institutul European din România asigură interfaţa în relaţia cu cetăţenii din zona Bucureşti-Ilfov. Misiunea Centrului este aceea de a oferi un spaţiu de informare şi comunicare care să permită accesul facil la informaţia europeană privind instituţiile, politicile, programele, legislaţia şi priorităţile UE, cât şi drepturile şi responsabilităţile cetăţenilor europeni.

Centrul de informare din Capitală va furniza consiliere şi asistenţă unor categorii variate de grupuri-ţintă, precum studenţi, tineri, copii, oameni de vârsta a treia, cercetători, reprezentanţi ai societăţii civile, administraţiei publice şi mediului de afaceri, în domeniile în care UE îşi desfăşoară activităţile. Prin urmare, CIED pune la dispoziţia cetăţeanului un serviciu public gratuit de informare şi comunicare.

Pe lângă lansarea CIED din Bucureşti, Institutul European din România (IER), în parteneriat cu Biroul de Informare al Parlamentului European în România (BIPE) şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România (RCE) a organizat dezbaterea cu tema “Egalitatea de gen: garanţie a creşterii economice şi a unei societăţi durabile”.

Evenimentul face parte din manifestările prevăzute de Parlamentul European în toate statele membre ale Uniunii Europene pentru a marca Ziua Internaţională a Femeii şi pentru a sublinia importanţa pe care Uniunea o acordă promovării egalităţii de gen în societate.

La dezbatere au participat Corina Creţu, membru al Parlamentului European şi vicepreşedinte al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, Gabriela Drăgan, director General al Institutului European din România (IER), Niculae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Mădălina Mihalache, şeful Biroului de Informare al Parlamentului European în România, Dan Alexandru Darabont, viceprimar al Primăriei Generale a Capitalei, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile, mediului academic şi autorităţilor administrative.

Eurobarometru: Doar 51% dintre români declară că se simt cetăţeni europeni

Conform celui mai recent Eurobarometru prezentat pe 26 februarie de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, doar 51% dintre români declară că se simt cetăţeni europeni, comparativ cu media europeană de 63%.

Astfel, România se plasează, alături de state precum Marea Britanie (-48%), Bulgaria (-47%) şi Grecia (-46%), între ţările în care, în rândul cetăţenilor există cel mai scăzut grad de identificare cu calitatea de cetăţean european.

Cel mai înalt nivel de identificare cu această calitate de cetăţean european se regăseşte în rândul cetăţenilor din Luxemburg (87%) şi Finlanda (78%). State membre cu procente de peste 70% sunt Estonia şi Spania (73%), Germania, Danemarca şi Polonia (74%), precum şi Malta (76%).

Un procent de 35% dintre români susţin că îşi cunosc drepturile de cetăţean european, iar 67% şi-au exprimat interesul pentru obţinerea unor informaţii suplimentare despre cetăţenia europeană. Cifrele care măsoară intenţia românilor sunt cu cinci puncte procentuale mai ridicate decât media statelor membre.

Una dintre concluziile raportului Reprezentanţei CE în România este că "politica de criză, definită prin măsuri de austeritate şi politici structurale, i-a determinat pe români să trateze cu scepticism valorile legate de realizările Uniunii Europene.

Românii doresc să cunoască mai multe detalii în principal despre dreptul de a putea munci într-un alt stat membru, cel mai ridicat procent de 51%, ei transferând cel mai probabil nemulţumirea unei insuficiente coordonări de politici sociale în propria ţară în sfera dorinţei de a emigra.
Un procent de 45% dintre români sunt interesaţi de posibilitatea de a-şi duce traiul într-un alt stat membru, un aspect puternic corelat cu posibilitatea de a migra către o piaţă de muncă externă fiind şi serviciile de asistenţă medicală, respectiv 34%.

Procente similare pentru munca într-un alt stat membru sunt întâlnite şi în cazul vecinilor: Bulgaria (60%) şi Ungaria (56%). Se poate vorbi astfel despre un trend geografic şi istorico-social al ţărilor aflate sub regimul comunist până la sfârşitul anilor ‘90, recunoscute pentru un exod masiv al forţei de muncă către ţările vestice, potrivit concluziilor studiului prezentat la Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

La întrebarea “Dacă ar dori să folosească Iniţiativa Cetăţenească”, un instrument pe care cetăţenii europeni îl pot utiliza, în anumite condiţii, în procesul de legiferare din Parlamentul European, 23% dintre respondenţii români au precizat că da.

Cele mai implicate state membre în acest proces civic sunt Cipru (43%), Grecia (36%), Irlanda (33%) şi Belgia (30%), iar cele mai sceptice în această privinţă sunt Germania (15%), Bulgaria şi Ungaria, fiecare cu un procent de 16%, Marea Britanie şi Portugalia, fiecare cu 20%.

Conform sondajului, domeniile în care ar fi cel mai probabil ca românii să utilizeze această iniţiativă sunt cele incluse în sfera politicilor sociale, precum ocuparea forţei de muncă (58%), educaţia (39%) şi pensiile (37%). Toate aceste valori sunt reflexii ale nevoii de stabilitate economică şi a unor politici care să restructureze piaţa locurilor de muncă, potrivit Eurobarometrului.

Legat de sursele de informare, 97% dintre români folosesc ca principală sursă de informare televizorul, respondenţii precizând că se uită de cel puţin o dată pe săptămână la emisiuni transmise în acest mod.

La o diferenţă destul de mare, urmează presa/ziarele (51%), radio (64%), internet-ul (accesat de 43% dintre respondenţi) şi reţelele de socializare (folosite de către 28% dintre români).

Consultarea şi informarea cu privire la chestiunile politice naţionale este realizată în primul rând cu ajutorul televizorului (94%), urmat de presă/ziare (46%), radio (44%) şi internet (23%). Un trend ierarhic similar există şi în ceea ce priveşte informaţiile despre chestiunile politice europene - televizor (88%), presă/ziare (43%), radio (41%) şi internet (22%).

Eurobarometrul pentru România a fost realizat în perioada 2 noiembrie – 18 noiembrie 2012 pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.014 persoane de 15 ani şi peste. Marja de eroare a eşantionului este de /- 3,08% pentru un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese în cele 27 de state membre ale UE, cele trei ţări candidate - Croaţia, Turcia şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia - , plus Comunitatea Cipriotă Turcă.

Sondajul Eurobaromentru 78 a fost realizat sub coordonarea TNS Opinion&Social, la cererea Comisiei Europene.