Neînţelegeri la summit-ul CE: Ce ar putea pierde România

Bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 este principala temă de dezbatere a summit-ului Consiliului European care a început joi seară, cu o întârziere de câteva ore, faţă de cum fusese programat, din cauza divergenţelor dintre oficialii europeni legate de alocarea banilor europeni.

Reuniunea a început la ora 20.45 (21.45, ora României), în loc de ora 15, după ce reprezentanţii mai multor state au avut întrevederi şi au încercat să ajungă la un acord în privinţa bugetului. Premierul britanic, David Cameron, s-a întâlnit cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi cu preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

Cameron a anunţat încă de la început că ar putea bloca acordul privind bugetul multianual al UE dacă acesta nu va fi redus. "În noiembrie, cifrele prezentate erau prea mari. Trebuie reduse. Dacă nu se va întâmpla aşa, nu va exista un acord", a declarat Cameron.

Angela Merkel a afirmat că va face tot ce este posibil pentru a se ajunge la un acord, dar acest lucru este destul de dificil pentru că poziţiile statelor membre încă sunt destul de "distante". "În această perioadă de insecuritate economică şi şomaj masiv, este important să putem planifica şi cheltui cu atenţie, dar şi să existe solidaritate între contribuitori şi beneficiari", a precizat cancelarul german.

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a avertizat că nu va accepta un buget dacă vor fi ignorate agricultura şi creşterea economică: "Eu am venit pentru căutarea unui acord. Dacă nu vor exista argumente rezonabile, sunt pregătit de negocieri, dar până la un punct".

De dreptul de veto s-ar putea folosi şi Cehia, al cărei premier, Petr Necas, a apreciat că actualul proiect este inacceptabil.

Înainte de începerea summit-ului s-a discutat, la o reuniune a grupului Prietenilor Coeziunii, despre intenţia preşedintelui Consiliului European de a reduce din fondurile de coeziune, deşi anterior se anunţase că acest lucru nu se va întâmpla, conform unor surse de la Bruxelles.

Măsuri de austeritate

În ce unele ţări, precum Marea Britanie, au cerut luarea unor măsuri de austeritate în privinţa bugetului multianual al UE, altele doresc să se aloce fonduri mai mari pentru infrastructură sau agricultură. Dacă se va merge pe prima variantă, România ar putea primi mai puţini bani pentru proiectele pe care le desfăşoară cu fonduri europene în perioada 2014-2020. Bugetul UE pentru această perioadă este de peste 900 de miliarde de euro.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a cerut o reducere sensibilă a cheltuielilor pentru următorii şapte ani. "Preşedintele Van Rompuy a prezentat un compromis care ar implica cheltuieli de 960 de miliarde - vorbim aici despre angajamente - în timp ce, în privinţa plăţilor efective, nivelul ar fi de 910-913 miliarde de euro", a declarat Schulz, care nu este de acord cu această variantă.

Ce susţine Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, înainte de plecarea la summit-ul Consiliului European de la Bruxelles, că prioritatea sa la acest Consiliu este legată de buget şi de Republica Moldova.

Declaraţiile preşedintelui:

- Prioritatea mea la acest Consiliu este legată de buget şi de Republica Moldova.

- Nu văd şansele de a ajunge la o înţelegere ca maxime, dar sunt mult mai mari.

- O miză a noastră ar fi ca din fondurile alocate în alte zone ale bugetului să putem dezvolta ajutor pentru agricultură.

- România va susţine că cele 30 de miliarde să nu fie reduse de la politica agricolă comună sau de la coeziune.

- Pe agendă sunt 3 subiecte: contribuţia comerţului internaţional la creşterea economică şi la creşterea numărului locurilor de muncă; situaţia din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii şi reacţia UE la evenimentele din aceste zone, mai ales la fenomenul primăverii arabe; cadrul financiar multianual 2014-2020.

La recentul summit al Consiliului European, din 22-23 noiembrie 2012, nu s-a ajuns la un acord final, însă s-a acceptat o reducere totală de 100 de miliarde de euro faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, de 1.033 miliarde de euro.

Liderii europeni au identificat în noiembrie soluţii de tăieri pentru 70 de miliarde de euro, rămânând ca la acest Consiliu să se pună de acord pentru distribuirea pe capitole a restului de reducere de 30 de miliarde.

Misiunea preşedintelui Băsescu şi a delegaţiei României va fi să obţină o formulă de calcul a bugetului european care să implice o reducere cât mai mică asupra alocării naţionale, care oricum va fi semnificativ mai mare faţă de nivelul de 33,5 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013.

Premierul Victor Ponta afirma miercuri că obiectivul preşedintelui Băsescu şi al delegaţiei care îl însoţeşte, din care vor face parte şi ministrul de Externe Titus Corlăţean, precum şi secretari de stat de la Finanţe, Agricultură, Fonduri Europene, este obţinerea unor sume cât mai mari pe instrumentele principale ale alocării României – fondurile de coeziune, plăţile directe pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

"Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, care prevedea nişte alocări corecte pentru România atât pe fonduri de coeziune, cât şi pe agricultură la plăţi directe şi dezvoltare rurală, de 48 miliarde euro, probabil că nu vor rămâne 48, însă este foarte important ca ceea ce nu rămâne din 48 să fie cât mai puţin: este o mare diferenţă dacă pierdem un miliard sau dacă pierdem zece", a declarat Ponta în şedinţa de guvern de miercuri.

Obiectivul României

Dincolo de suma rezultată pentru România în urma stabilirii unei formule de calcul, pentru România este importantă obţinerea unor alte obiective care vor facilita o absorbţie mai eficientă pentru perioada 2014-2020: nivel de cofinanţare de 95% pentru ţările care sunt în acorduri cu FMI şi Comisia Europeană, eligibilitatea TVA şi pentru proiectele de infrastructură, un procent cât mai ridicat pentru prefinanţare.

Băsescu declara după Consiliul din noiembrie că a reuşit stabilirea unui nivel de cofinanţare de 85% faţă de propunerea aflată pe masă de 75% şi că rămâne ca obiectiv includerea unui "top-up" de încă 10% condiţionat de aflarea în acord cu FMI şi Comisia Europeană şi că a mai obţinut un nivel al prefinanţării de 4% faţă de 2% în propunerea iniţială, însă doreşte ca în urma negocierilor următoare să ajungă măcar la 7%, în prezent România beneficiind de o derogare pentru un procent de 9%.

Într-un mesaj transmis marţi, Van Rompuy arăta că în negocierile de la acest Consiliu trebuie prioritizate alocările de fonduri pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor, cheltuielile pentru cercetare, inovare şi educaţie, care constituie motorul creşterii economice şi al înfiinţării unor noi locuri de muncă. "Şi trebuie să maximizăm potenţialul de creştere economică şi creare de locuri de muncă din toate instrumentele noastre, de la Coeziune până la Agricultură. Avem nevoie de mai multă valoare adăugată pentru banii alocaţi", a arătat Van Rompuy.