Negocierile Rusia-Ucraina se termină în coadă de peşte. La ONU Rusia dă vina pe Occident

Negocierile dintre oficialii ruşi şi ucraineni desfăşurate în Bielorusia, la 28 februarie, nu au dat niciun rezultat, au declarat oficialii după încheiere.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au trimis oficiali de rang înalt ca intermediari, în timp ce forţele ruse au continuat bombardamente în Ucraina, inclusiv în apropierea oraşelor mari, precum Kiev.

Mihailo Podolyak, un consilier senior al lui Zelenski, a declarat reporterilor, după ruperea discuţiilor, că scopul principal este acela de a discuta despre încetarea focului.

„Părţile au stabilit mai multe subiecte prioritare asupra cărora au fost preconizate anumite decizii”, a afirmat Podolyak. „Delegaţiile se întorc în capitalele lor pentru a avea posibilitatea de a discuta aceste decizii. Părţile au discutat despre posibilitatea de a desfăşura în cel mai apropiat timp o a doua rundă de negocieri în care aceste probleme vor ajunge practic să fie dezvoltate.”

Podolyak a scris mai târziu pe Twitter că: „Negocierile sunt dificile. Cu toate acestea, fără niciun ultimatum încă. Din păcate, partea rusă este încă extrem de părtinitoare în ceea ce priveşte procesele distructive pe care le-a lansat”.

Vladimir Medinsky, care a condus delegaţia rusă, a declarat că discuţiile de cinci ore au inclus găsirea unor puncte de acord asupra diferitelor puncte nespecificate de pe ordinea de zi şi a prezentat un acord pentru continuarea negocierilor.

„Următoarea întâlnire va avea loc în zilele următoare la graniţa polono-bielorusă. Există deja un acord relevant. Înainte de întâlnire, ambele delegaţii, liderii ambelor delegaţii se vor consulta cu conducerea ţărilor lor cu privire la poziţiile lor de negociere”, a spus Medinsky.

Bombardamentele în oraşe mari precum Harkov au fost înteţite luni.

Ambasadorul rus la ONU: Armata Rusiei „nu reprezintă o ameninţare pentru civilii din Ucraina, nu bombardează zonele civile şi zonele şi oraşele în care forţele armate ruse au preluat controlul, iar în aceste zone cetăţenii trăiesc normal”.

Serghei Kisliţa, ambasadorul Ucrainei la ONU, le-a spus reprezentanţilor reuniţi că Adunarea Generală a ONU „ar trebui să fie vocală în a cere Federaţiei Ruse oprirea ofensivei împotriva Ucrainei” şi recunoaşterea acţiunilor Rusiei, pentru a opri ofensiva împotriva Ucrainei ca act de agresiune împotriva unui stat suveran şi independent.”

Kisliţa a mai declarat că adunarea ar trebui să ceară Rusiei să-şi retragă trupele imediat şi necondiţionat din Ucraina şi să inverseze recunoaşterea unor părţi din estul Ucrainei ca republici independente, a menţionat el, precum şi să recunoască „rolul perfid al Bielorusiei” în conflict.

Vasili Nebenzia, ambasadorul Rusiei la ONU, a declarat ulterior că actuala criză a fost precipitată de acţiunile Ucrainei, inclusiv de încălcarea obligaţiilor din acordul de la Minsk încheiat în 2014.

„Colegii noştri occidentali au inundat fără ruşine ţara cu arme pe care le-au trimis instructorilor şi au incitat efectiv ucrainenii, care se confruntă cu un contingent militar puternic de 120.000 de oameni, pentru a-i determina să se angajeze în provocări armate împotriva Donbasului”, a declarat el.

Ambasadorul rus a adăugat că armata Rusiei „nu reprezintă o ameninţare pentru civilii din Ucraina, nu bombardează zonele civile şi zonele şi oraşele în care forţele armate ruse au preluat controlul, iar în aceste zone cetăţenii trăiesc normal”.