Mult zgomot pentru puţin. Întâlnirea dintre Trump şi Putin în Alaska se încheie fără niciun acord privind pacea în Ucraina

Vladimir Putin (st) şi Donald Trump, declaraţii comune de presă după discuţiile din Alaska, 16 august 2025 (YouTube - Screenshot)
Redacţia
16.08.2025

Donald Trump a lăsat vineri mai multe întrebări decât răspunsuri, susţinând că a existat „un mare progres” la summitul său de mare miză cu Vladimir Putin, dar recunoscând că nu s-a ajuns la niciun acord pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit The Guardian.

Liderul american a sugerat, de asemenea, că acum depinde de Volodimir Zelenski „să ducă lucrurile la capăt” şi că se va organiza o întâlnire între preşedintele ucrainean şi Putin, la care Trump ar putea participa.

„Am avut o întâlnire extrem de productivă şi s-a ajuns la un acord asupra multor puncte. Mai sunt doar câteva care au rămas. Unele nu sunt atât de semnificative. Unul este probabil cel mai important, dar avem şanse foarte bune să ajungem acolo”, a declarat Trump la conferinţa de presă comună la Anchorage, Alaska.

El a avertizat însă că „nu există un acord până nu există un acord.”

Cei doi lideri s-au lăudat reciproc – Putin susţinând opinia lui Trump că războiul nu ar fi început niciodată dacă Trump ar fi câştigat alegerile din 2020 – dar nu au oferit detalii despre întâlnirea de aproape trei ore şi nu au răspuns la întrebările jurnaliştilor.

Putin, vorbind printr-un interpret, a descris eforturile lui Trump privind Ucraina drept „preţioase” şi a sugerat că cei doi lideri au ajuns la „o înţelegere”. El a îndemnat Europa „să nu pună beţe în roate” şi „să nu folosească aranjamente de culise” pentru a o torpila.

Putin a spus că este de acord că securitatea Ucrainei trebuie garantată – dar a adăugat că şi „cauzele de bază” ale conflictului trebuie rezolvate. Aceste „cauze de bază” au inclus anterior cererile sale privind renunţarea oficială a Ucrainei la aderarea la NATO, precum şi „denazificarea” acesteia – un set vag de revendicări care, în practică, echivalează cu înlăturarea lui Zelenski.

Zelenski şi aliaţii europeni ar fi putut fi alarmaţi de limbajul corporal al lui Trump şi de atitudinea deferentă faţă de Putin, pe care l-a întâmpinat cu căldură la o bază aeriană din Alaska şi căruia i-a permis să călătorească în limuzina prezidenţială cunoscută sub numele de „bestia”.

Trump le-a spus reporterilor: „Am avut întotdeauna o relaţie fantastică cu preşedintele Putin – cu Vladimir””

La finalul conferinţei de presă, Putin a sugerat că următoarea lor întâlnire ar putea avea loc la Moscova, în timp ce zeci de reporteri strigau întrebări în zadar. Preşedintele SUA, care de obicei nu rezista tentaţiei unei conferinţe de presă libere, a părăsit scena fără să răspundă la niciuna dintre ele.

Totuşi, el a detaliat într-un interviu acordat pentru Fox News, sugerând că mingea este în terenul Ucrainei.

„Acum chiar depinde de preşedintele Zelenski să ducă lucrurile la capăt şi aş spune de asemenea naţiunilor europene – trebuie să se implice puţin.

Vor organiza acum o întâlnire între preşedintele Zelenski şi preşedintele Putin şi, bănuiesc, şi cu mine. N-am cerut asta. Nu că mi-aş dori să fiu acolo, dar vreau să mă asigur că se finalizează şi avem şanse destul de bune să se finalizeze, a mai spus preşedintele american.

Liderul democrat din Senat, Chuck Schumer, a spus că Trump a „aşternut covorul roşu” pentru un „tiran autoritar … în loc să stea alături de aliaţii noştri”.

„În timp ce aşteptăm detalii esenţiale despre ce s-a discutat – la prima vedere se pare că Trump i-a oferit lui Putin legitimitate, o scenă globală, zero responsabilitate şi nu a obţinut nimic în schimb. Ne temem că nu a fost diplomaţie – ci doar teatru.”

Ken Martin, preşedintele Comitetului Naţional Democrat, a spus: „Donald Trump s-a apropiat de Vladimir Putin de ani de zile, iar această întâlnire a subliniat profunzimea obsesiilor sale bolnăvicioase pentru dictatorul rus acuzat de crime de război.”

El a adăugat: „Trump a fost clar că agenda sa de politică externă este să lase Rusia ‘să facă ce naiba vrea’ – indiferent cât de dezastruos ar fi pentru SUA şi aliaţii noştri – şi atunci când a fost pus la încercare, Trump a făcut Statele Unite de ruşine, cedând ca un costum ieftin.”

Cei doi lideri au coborât din avioanele lor la ora 11.08, ora locală, la Baza Aeriană Comună Elmendorf-Richardson, o bază din era războiului rece, la periferia oraşului Anchorage, Alaska.

Limbajul corporal prietenos care a urmat a oferit un contrast puternic cu tratamentul aplicat de Trump lui Zelenski, în Biroul Oval, în februarie.

Trump şi Putin au mers pe covoare roşii întinse până la avioanele lor şi s-au întâlnit unde covoarele formau un T, Trump ajungând primul şi aplaudând când Putin s-a apropiat.

Cei doi şi-au strâns mâna călduros şi au părut să facă glume. Trump i-a dat lui Putin o bătaie prietenoasă pe braţ. Putin a zâmbit şi a arătat spre cer în timp ce mâinile lor erau încă împreunate.

Cei doi au mers împreună spre o platformă pe care scria Alaska 2025, în timp ce bombardiere B-2 şi avioane F-22 – aeronave militare concepute să contracareze Rusia în timpul războiului rece – au survolat pentru a marca momentul.

Trump şi Putin au stat privind spre presă, dar nu au răspuns la întrebările strigate, inclusiv: „Preşedinte Putin, veţi înceta să mai ucideţi civili?” Preşedintele rus, căutat de Curtea Penală Internaţională, a părut să ridice din umeri.

Putin s-a alăturat apoi lui Trump în limuzina prezidenţială – un privilegiu rar, atât pentru aliaţi, cât şi pentru adversari – şi a putut fi văzut râzând cu poftă.

Cei doi au stat apoi împreună într-o sală de conferinţe cu delegaţiile lor, aşezaţi deoparte în faţa unui fundal albastru pe care era imprimat de mai multe ori mesajul „Urmărind pacea”. Trump a fost însoţit de secretarul de stat, Marco Rubio, şi de trimisul special Steve Witkoff, iar Putin de ministrul său de externe, Serghei Lavrov, şi de consilierul pentru afaceri externe, Iuri Uşakov.

Secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus că întâlnirea planificată iniţial faţă în faţă între Trump şi Putin va fi o negociere în format trei la trei. Aceasta a marcat o schimbare faţă de întâlnirea din 2018, de la Helsinki, când Trump şi Putin s-au întâlnit pentru prima dată în privat doar cu interpreţii lor, timp de două ore.

În ultimele săptămâni, Trump îşi exprimase frustrarea faţă de Putin din cauza războiului, dar o promisiune de noi sancţiuni americane a lăsat loc unei întâlniri faţă în faţă. Criticii au avertizat că, aducându-l pe Putin pe teritoriul SUA pentru prima dată în ultimul deceniu, preşedintele i-a oferit acestuia legitimitatea pe care o caută, după ce a devenit un paria global în urma invaziei Ucrainei din 2022.

Aliaţii europeni se tem că imprevizibilul Trump ar putea trăda Ucraina prin îngheţarea conflictului cu Rusia şi prin recunoaşterea – fie şi informală – a controlului rus asupra unei cincimi din Ucraina.

Trump a încercat să calmeze aceste îngrijorări în timp ce urca la bordul Air Force One în drum spre Alaska, spunând că va lăsa Ucraina să decidă asupra oricăror eventuale schimburi teritoriale.

„Nu sunt aici să negociez pentru Ucraina, sunt aici să-i aduc la masa discuţiilor”, a spus el.

Întrebat ce ar face ca întâlnirea să fie un succes, le-a spus reporterilor: „Vreau să văd rapid o încetare a focului … Nu voi fi mulţumit dacă nu se întâmplă azi … Vreau ca uciderile să se oprească.”

În drum spre Alaska, Trump a dat un interviu la bordul Air Force One pentru Bret Baier, de la Fox News Channel. Într-un clip postat online, a spus că se aştepta ca întâlnirea să „meargă foarte bine – şi dacă nu, mă întorc acasă foarte repede.”

„Aş pleca, da,” a adăugat el, la o întrebare suplimentară.

Orice succes este departe de a fi asigurat, pentru că Rusia şi Ucraina rămân departe una de alta în cerinţele lor pentru pace. Putin s-a opus mult timp oricărei încetări temporare a focului, legând-o de oprirea livrărilor de arme din est şi de o îngheţare a eforturilor de mobilizare ale Ucrainei, condiţii respinse de Kiev şi de aliaţii săi occidentali.

Trump a caracterizat anterior summitul drept „mai degrabă o întâlnire de tatonare”. Dar a avertizat şi asupra unor „consecinţe foarte grave” pentru Rusia dacă Putin nu acceptă să pună capăt războiului.

Trump a spus, la începutul săptămânii, că există o şansă de 25% ca summitul să eşueze, dar a sugerat şi că, dacă întâlnirea va reuşi, l-ar putea aduce pe Zelenski în Alaska pentru o întâlnire ulterioară în trei.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor