"Ne temem pentru viitor!" - ONG-uri care ajută copii bolnavi de cancer, bătrâni etc. cer partidelor politice să nu îi lase fără finanţare după alegeri

Reprezentanţii mai multor ONG-uri importante din societatea civilă au tras joi un semnal de alarmă cu privire la impredictibilitatea cadrului fiscal. În cadrul unei conferinţe de presă care precede trimiterea unei scrisori deschise către partidele parlamentare, ONG-urile au cerut clasei politice să îşi exprime public poziţia faţă de legea sponsorizării, facilitatea fiscală de 20% şi colaborarea cu sectorul ONG.

De-a lungul anilor, fiecare guvern care a preluat conducerea ţării a încercat, sub diverse forme, să limiteze accesul ONG-urilor la finanţare, să reducă facilităţile fiscale care sprijină acest sector vital sau să impună criterii restrictive menite să îngreuneze activitatea organizaţiilor. În aceste condiţii, în prag de alegeri, Grupul de Iniţiativă al ONG-urilor active din România cere candidaţilor la preşedinţie şi liderilor partidelor parlamentare să facă public modul în care îşi propun să se raporteze la organizaţiile non-guvernamentale care oferă servicii importante pentru comunitate, acolo unde statul nu poate sau nu este interesat să ajungă.

Vorbitorii au arătat că peste 127.000 de persoane sunt angajate în sectorul ONG, oferind servicii esenţiale în domenii unde statul lipseşte sau este insuficient: educaţie, sănătate, servicii sociale, mediu. Totodată, ONG-urile acoperă 45% dintre serviciile sociale din România, oferind sprijin vital copiilor, bătrânilor şi bolnavilor din comunităţi vulnerabile.

Cu toate acesta, de-a lungul anilor, statul în loc să ajute ONG-urie şi să valorifice expertiza lor, le-a sabotat, tăind din instrumentele prin care acestea se puteau finanţa.

În cadrul conferinţei de presă, Mădălina Marcu, de la ARC (Asociaţia pentru Relaţii Comunitare), a punctat faptul că peste 127.000 de persoane sunt angajate în industria binelui, oferind servicii în spitale, în sate, în şcoli, în localităţi izolate, acolo unde statul nu ajunge sau ajunge cu greu. Tăierea finanţării ONG-urilor prin eliminarea unor facilităţi fiscale va însemna că numeroşi români aflaţi în nevoie – fie copii în risc de abandon şcolar, bolnavi sau bătrâni în suferinţă – vor rămâne fără sprijin vital.

„Ne-am adunat fiecare din locul unde ne desfăşurăm activitatea – din sate, din spitale – să vedem ce mai apare legat de modificările legislative. Ne-am săturat să fim nevoiţi să întrerupem munca pentru astfel de lucruri”, a declarat Marcu.

„Anul trecut, alături de alte 1300 de organizaţii, am dus o campanie de dialog şi de luptă pentru păstrarea facilităţilor fiscale care sprijină ONG-urile din România. Acestea ne permit să oferim servicii esenţiale, pe care statul nu le poate livra rapid sau suficient”, a adăugat ea.

ONG-urile acţionează în domenii unde statul este absent sau insuficient, oferind soluţii pentru probleme precum sărăcia, educaţia, mediul sau serviciile sociale. De altfel, ONG-urile asigură 45% dintre serviciile sociale din România, a arătat ea.

„Această campanie la care ne referim este un răspuns la ce a propus Ministerul Finanţelor: tăieri şi restricţii. De exemplu, faptul că microîntreprinderile nu mai pot sponsoriza ONG-uri din acest an va afecta grav activitatea noastră. Pentru ONG-urile care ajută bătrâni, bolnavi sau copii, aceste tăieri vor însemna închiderea activităţii,” a subliniat Mădălina Marcu.

„Persoanele care obţin venituri din alte surse decât salariile nu mai pot redirecţiona 3,5% din impozit. Nu ştim încă impactul complet al acestor modificări, dar îl vom resimţi anul viitor,” a adăugat ea.

La rândul său, Maria Culescu, preşedinta asociaţiei Mame, care gestionează "Centrul Steluţelor", un centru de recuperare medicală, fizică şi psihică pentru copii cu cancer şi alte boli grave a insistat asupra importanţei serviciilor pe care le oferă ONG-urile şi a menţinerii facilităţilor fiscale pentru cei ce donează ONG-urilor.

"Am înfiinţat Centrul Steluţelor după ce, în urma discuţiilor cu părinţi şi copii internaţi la Fundeni, am înţeles că este nevoie de terapii complementare – kinetoterapie, psihoterapie, logopedie – esenţiale pentru recuperarea copiilor.

Mulţi părinţi încercau să acceseze aceste servicii în sistem privat, dar costurile sunt foarte mari, iar CNAS decontează doar o mică parte. La Centrul Steluţelor, oferim toate aceste terapii gratuit, cu sprijinul donatorilor şi voluntarilor. În prezent, avem 124 de copii bolnavi de cancer sau cu tetrapareză spastică, care beneficiază de terapii constante. Suntem ca o clinică, unde copiii vin şi lucrează cu terapeuţi, iar părinţii aşteaptă. Dintre cei 124, mulţi au tumori craniene.

Un exemplu este David. Până la vârstă de 5 ani, era un copil sănătos. După un concediu cu părinţii, a început să aibă simptome grave şi a fost diagnosticat cu o tumoare craniană. După operaţii, a ajuns să nu mai poată merge sau vorbi. Un copil, până atunci vesel şi sănătos, nu mai putea să meargă decât în patru labe. Părinţii au căutat terapii, dar sesiunile sunt limitate şi insuficiente. De trei ani, vine la noi şi, recent, mama ne-a povestit cu lacrimi în ochi cum a reuşit să meargă singur de la televizor la canapea.”

„Avem aproape 800 de familii din toată ţara pe care le ghidăm prin haosul sistemului medical. Plătim investigaţii nedecontate de CNAS, facem rost de medicamente. Cu alegerile prezidenţiale apropiate, transmitem un mesaj decidenţilor politici: să ne susţină, astfel încât David şi alţi copii să aibă o şansă la recuperare,” a concluzionat Maria Culescu.

De partea sa, Oana Gheorghiu, una din cele două fondatoare ale "Dăruieşte Viaţa", ONG-ul care a construit primul şi singurul spital pentru copii bolnavi de cancer, a arătat că statul a tăiat o parte din facilităţile de finanţare pentru societatea civilă şi este esenţial ca acest lucru să se oprească şi chiar să fie reversat.

"Am reuşit să construim un centru pentru copii pentru că am luptat să păstrăm facilitatea fiscală, care este unică în Europa. Este adevărat că România este la rândul său unică în Europa: statul român nu a reuşit să construiască spitale în ultimii 35 de ani.

Considerăm că această facilitate ne ajută să sprijinim statul român, însă, din păcate, nu există un parteneriat real între ONG-uri şi autorităţi. Ne dorim un parteneriat cu statul, cu guvernul, dar în acelaşi timp cerem predictibilitate. Vrem să ştim poziţia partidelor, pentru că de fiecare dată când un nou guvern a venit la conducere, a încercat să limiteze accesul ONG-urilor la facilităţile fiscale.

Deja am pierdut o parte din aceste facilităţi, iar ONG-urile care lucrează în cele mai vulnerabile zone şi cu comunităţile cele mai defavorizate au fost cele mai afectate. Ne temem pentru viitor şi, de aceea, avem nevoie să ştim care este poziţia partidelor politice privind colaborarea între ONG-uri şi stat, precum şi păstrarea facilităţilor fiscale.

Noi am construit un spital unde copiii sunt trataţi în condiţii moderne şi unde pot să se bucure şi de copilărie. Spitalul 'Marie Curie' funcţionează acum în două epoci: corpul vechi, din secolul trecut, şi noul spital construit recent. Dorim să dezvoltăm un campus medical, dar dacă ne vor fi eliminate toate facilităţile, ne va fi extrem de greu să finalizăm acest proiect", a declarat Oana Gheorghiu.

"Ne temem pentru viitor şi pentru asta avem nevoie să ştim care e Poziţia partidelor politice privind colaborarea între ONG-uri şi statul român şi facilităţile fiscale. Apelul nostru: care este poziţia dvs în cee a cece priveşte bugetul pe 2025 şi legislaţia care poate afecta ONG-urile?", a punctat ea.

"Guvernul şi-a asumat reducerea deficitului, iar una dintre măsurile propuse este eliminarea facilităţilor fiscale. Deşi acest lucru nu este detaliat, ne putem aştepta la astfel de măsuri, având în vedere precedentul din anii trecuţi.

Se pune problema reducerii acestor facilităţi, însă statul nu analizează ce se va întâmpla dacă acestea vor fi eliminate. Sunt copii care sunt hrăniţi de ONG-uri, care beneficiază de tratamente finanţate de aceste organizaţii. Statul nu calculează ce se va întâmpla cu aceşti copii şi nici impactul pe care îl au ONG-urile în comunităţi. Mai mult, statul nu ia în considerare efectele eliminării facilităţilor fiscale asupra persoanelor vulnerabile şi asupra societăţii.

Noi, ONG-urile, am construit în pandemie spitale modulare care sunt funcţionale şi astăzi, tratând pacienţi. În contrast, uitaţi-vă la ce a construit statul român în aceeaşi perioadă: spitale modulare care au costat milioane de euro şi care sunt, de fapt, nişte containere abandonate pe câmp", a concluzionat Oana Gheorghiu

"Avem o singură dorinţă: să nu mai aflăm din presă sau „pe surse” despre modificări legislative care ne afectează activitatea. Proiectele din educaţie durează mult; lucrăm cel puţin trei ani într-o şcoală pentru a obţine rezultate. Avem nevoie de stabilitate pentru a ne planifica proiectele pe termen lung.

Ne dorim să fim invitaţi la consultări şi să cunoaştem din timp intenţiile autorităţilor. Anticipând Planul Naţional de Buget 2025-2031, dorim să fim consultaţi şi să putem participa la decizii-cheie pentru munca noastră", a punctat la rândul ei Andreea Nistor, reprezentanta a Asociaţiei Valori în în Educaţie.

Directoarea Fundaţiei Comunitare Bucureşti, Alina Kasprovschi, a reamintit şi ea că Bucureştiul are mai mulţi oameni decât copaci şi mai multe maşini decât oameni fiind în top 5 mondial în privinţa traficului iar calitatea aerului afectează atât de grav sănătatea, încât scade speranţa de viaţă a bucureştenilor cu peste un an şi jumătate.

"În ultimii ani, am finanţat proiecte de mediu în valoare de peste 2,5 milioane de euro, de la mici grădini urbane până la iniţiative mari. De exemplu, recent, pajiştea Petricani a fost declarată arie urbană de interes naţional.

Prin aceste finanţări, contribuim la protejarea a peste 1500 de hectare în Bucureşti. Solicităm viitorilor guvernanţi să acţioneze responsabil pentru mediu", a transmis ea.

Ultimul dintre vorbitori, Mugurel Mărgărit, de la Fundaţia Principesa Margareta a României, fundaţie care ajută vârstnicii, a arătat că seniorii din România, în număr de aproximativ 4 milioane, au nevoi diverse: unii îşi doresc implicare în comunitate, alţii suferă de boli grave.

"Din păcate, nu se face niciodată suficient pentru această categorie vulnerabilă.

Derulăm programe la nivel naţional, sprijinite de companii şi donatori privaţi. „Telefonul Vârstnicului” este un exemplu: am primit peste 100.000 de apeluri de la seniori care apreciază că cineva le vorbeşte frumos.

Acest serviciu nu este finanţat de statul român, deşi ar putea fi esenţial. Avem nevoie de predictibilitate, să ştim că şi anul viitor putem continua aceste proiecte, fără să-i abandonăm pe cei care depind de noi.

Tăierile bugetare pentru ONG-uri înseamnă tăierea sprijinului pentru oamenii în nevoie", a declarat el.

"Solicităm partidelor şi liderilor politici să-şi exprime clar poziţia faţă de facilităţile fiscale, colaborarea cu ONG-urile şi viitorul legislaţiei. Aşteptăm răspunsuri până la 1 decembrie", a fost mesajul comun al ONG-urilor