NATO întăreşte apărarea flancului estic după incursiunea dronelor ruseşti în Polonia

NATO a anunţat vineri planuri de întărire a apărării flancului estic al Europei, la două zile după ce Polonia a doborât drone care îi încălcaseră spaţiul aerian, în prima acţiune de acest gen cunoscută întreprinsă de un membru al alianţei occidentale în timpul războiului Rusiei în Ucraina, scrie France24.

Varşovia a descris incursiunile dronelor ca o încercare a Rusiei de a testa capacitatea de reacţie a Poloniei şi a NATO.

Vineri, Polonia a respins sugestia lui Donald Trump că incursiunile ar fi putut fi o greşeală, o contradicţie rară a preşedintelui SUA din partea unuia dintre cei mai apropiaţi aliaţi europeni ai Washingtonului. Ministrul său de Externe a declarat pentru Reuters că Polonia speră ca Washingtonul să ia măsuri pentru a-şi arăta solidaritatea cu Varşovia.

Mai târziu, vineri, Statele Unite s-au alăturat aliaţilor occidentali într-o declaraţie pentru a-şi exprima îngrijorarea cu privire la incursiunea dronelor şi pentru a acuza Moscova de încălcarea dreptului internaţional şi a Cartei ONU. Declaraţia a fost citită de secretarul de stat polonez Marcin Bosacki înaintea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU pe tema dronelor.

Rusia a declarat că forţele sale atacau Ucraina în momentul incursiunilor dronelor şi că nu intenţiona să lovească ţinte din Polonia.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a calificat incursiunile drept „imprudente şi inacceptabile”.

„Nu putem permite ca dronele ruseşti să intre în spaţiul aerian aliat”, a declarat el într-o conferinţă de presă în care a anunţat operaţiunea „Eastern Sentry”.

Misiunea, care începe vineri seara, va implica o serie de resurse care integrează baze aeriene şi terestre.

Aliaţii, printre care Danemarca, Franţa, Marea Britanie şi Germania, s-au angajat să participe la misiune, iar alţii urmează să se alăture, a declarat Rutte, adăugând că NATO încă evaluează posibila intenţie din spatele incursiunii.

Comandantul suprem aliat al NATO în Europa, Alexus Grynkewich, general al Forţelor Aeriene ale SUA, a declarat că alianţa va apăra fiecare centimetru din teritoriul său.

„Polonia şi cetăţenii din întreaga alianţă ar trebui să fie liniştiţi de răspunsul nostru rapid de la începutul acestei săptămâni şi de anunţul important pe care l-am făcut astăzi”, a declarat Grynkewich în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă la sediul NATO din Bruxelles.

Grynkewich a spus că Eastern Sentry a fost concepută ca o operaţiune flexibilă pentru a consolida apărarea de-a lungul întregului flanc estic al NATO, care se întinde de la statele baltice din nord până la România şi Bulgaria în sud.

NATO dispune deja de forţe substanţiale în Europa de Est, inclusiv mii de soldaţi. Nu a specificat câte trupe suplimentare vor fi implicate în noua operaţiune.

Anunţul său a detaliat un număr modest de resurse militare suplimentare - inclusiv două avioane de vânătoare F-16 şi o fregată din Danemarca, trei avioane de vânătoare Rafale din Franţa şi patru avioane Eurofighter din Germania. Marea Britanie a declarat că îşi va juca rolul şi că va detalia în curând contribuţia sa.

Răspunzând la comentariul lui Trump de joi, potrivit căruia incursiunea ar fi putut fi un accident, premierul polonez Donald Tusk a răspuns pe X: „Ne-am dori şi noi ca atacul cu drone asupra Poloniei să fi fost o greşeală. Dar nu a fost. Şi ştim asta.”

Trump a declarat vineri, într-un interviu acordat Fox News, că răbdarea sa faţă de preşedintele rus Vladimir Putin „se epuizează rapid”, dar nu a ajuns să ameninţe cu noi sancţiuni în legătură cu războiul.

Trump a stabilit în repetate rânduri termene limită pentru ca Moscova să accepte un armistiţiu sau să se confrunte cu noi sancţiuni, dar a dat înapoi.

După condamnarea fermă a Rusiei de către liderii europeni în legătură cu incidentul, Germania a declarat că a extins supravegherea aeriană asupra Poloniei şi l-a convocat pe ambasadorul rus vineri. Franţa l-a convocat, de asemenea, pe trimisul rus la Paris în legătură cu incursiunea.

Este aproape nemaiauzit ca liderii polonezi să-l contrazică direct pe Trump, iar acest lucru este un semn al îngrijorării Europei faţă de disponibilitatea preşedintelui american de a da crezare versiunii Moscovei.

Polonia l-a lăudat pe Trump pentru că a cerut creşterea cheltuielilor militare europene şi a fost la rândul său lăudată de administraţia Trump pentru că a dedicat cea mai mare parte a economiei sale apărării, dintre toţi aliaţii NATO, inclusiv Statele Unite.

Incidentul din această săptămână a ridicat întrebări cu privire la capacitatea NATO de a răspunde la acest tip de atacuri masive cu drone – care implică adesea sute de vehicule aeriene fără pilot – care au caracterizat războiul din Ucraina după invazia rusă din 2022.

Liderii europeni spun că incidentul arată din nou că Moscova nu are niciun interes într-un acord de pace în Ucraina, la câteva săptămâni după ce Trump l-a primit pe Putin în Alaska şi a renunţat la cererea ca Rusia să accepte un armistiţiu imediat.

Oficialii europeni s-au aflat la Washington săptămâna aceasta, în speranţa de a coordona sancţiunile împotriva Rusiei cu administraţia americană. Anunţarea în tandem a unor astfel de sancţiuni era anterior o practică obişnuită, dar nu a mai avut loc de când Trump a revenit la putere.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că negocierile de pace sunt în pauză şi că „europenii împiedică” acest proces de pace.

Rusia şi aliatul său apropiat, Bielorusia, au început vineri un exerciţiu militar comun planificat de mult timp, care include exerciţii în ambele ţări şi în Marea Baltică şi Marea Barents.

Respingând îngrijorările din străinătate cu privire la exerciţiu, Peskov a declarat că ţările din Europa de Vest suferă de „supraîncărcare emoţională” şi că Rusia nu reprezintă o ameninţare pentru ele.