Sondaje manipulatoare, înainte de parlamentare: Întrebări eronate privind aderarea la NATO, dreptul copiilor de a-şi schimba sexul, datoriile statului
Mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova, printre care şi jurnalişti, au fost telefonaţi şi rugaţi să participe la un „sondaj” înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie, notează Ziarul de Gardă. „În pofida statutului de neutralitate, autorităţile promovează apropierea de NATO, care poate duce la repetarea scenariului din Ucraina... Sunteţi pentru aderarea la NATO sau...?” – aceasta este una dintre întrebările adresate de operatoarea care efectua aşa-numitul sondaj.
Potrivit sursei citate, una dintre operatoare a menţionat că a fost angajată de Asociaţia Obştească „Centrul de Cercetări Sociale”, despre care ZdG a constatat că are adresa juridică în municipiul Comrat. Administratoarea asociaţiei, care distribuie constant mesaje politice şi care, în ultimul an, a promovat pe contul ei doi concurenţi înregistraţi în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, a negat că asociaţia sa ar fi implicată în efectuarea sondajelor.
„Pentru prima dată am fost sunată să particip la un sondaj telefonic. M-a sunat o doamnă care s-a străduit să vorbească româneşte (am apreciat), s-a prezentat de la Centrul de Cercetări Sociale (sic!) – de care nu am auzit, aşa că am intrat în joc. Au fost vreo opt întrebări, dar redau câteva, ca să vedeţi ce fel de ‘sondaje’ fac unii.
(...) În pofida statutului de neutralitate, autorităţile promovează apropierea de NATO, care poate duce la repetarea scenariului din Ucraina. Întreb – cine a stabilit asta, cui îi aparţine concluzia? – doamna repetă întrebarea. Îi răspund că întrebarea e tendenţioasă. Ea o repetă din nou. Sunteţi pentru aderarea la NATO sau… Îi răspund – da, sunt pentru. La care doamna, profund mirată şi indignată, mai întreabă o dată – sunteţi pentru aderarea la NATO?
La 5 august, Evghenia Guţul a fost condamnată. Aţi auzit despre asta? Este acesta un caz fabricat sau politic, sau a fost condamnată conform legii? Îi răspund că a fost condamnată conform legii. – Este un caz fabricat sau un caz politic? întreabă doamna indignată. M-a mai întrebat despre vânzarea către România a Portului Giurgiuleşti, tot printr-o întrebare capcană, şi dacă autorităţile nu ar fi putut să oprească creşterea facturilor pentru întreţinere”, a scris, pe pagina sa de Facebook, jurnalista Lorena Bogza, aflată printre respondenţi.
În ultimele săptămâni, pe reţelele de socializare au fost publicate mai multe mesaje similare. Multe întrebări conţin nu doar informaţii manipulatoare, ci şi date false, scrie unul dintre participanţii la aşa-numitul sondaj de opinie.
„Exemple de genul: conducerea ţării a vândut Cricova la francezi în timpul vizitei lui Macron, care e cu Rothschild legat (este un fals pentru că Cricova nu s-a vândut). După care vine întrebarea dacă sunt de acord cu acţiunile conducerii. Au mai fost întrebări despre informarea copiilor privind dreptul de a-şi alege sexul, datoriile statului şi alte câteva teme care vin pentru a speria şi a debusola pe cei care nu ştiu să simtă când sunt manipulaţi şi minţiţi. Să aveţi o pauză de gândire când cineva vă întreabă părerea despre ceva ce nu există”, a scris Vlad Gusac pe Facebook.
Potrivit preşedintelui Comunităţii WatchDog Moldova, Valeriu Paşa, cei care realizează aşa-numitele sondaje telefonice operează atât din Republica Moldova, cât şi direct din Federaţia Rusă. În opinia expertului, obiectivul principal al acestor „sondaje” ar fi, pe de o parte, influenţarea opiniei publice, iar, pe de altă parte, identificarea cetăţenilor pe care i-ar putea utiliza ulterior în anumite scopuri, inclusiv pentru a-i bombarda cu dezinformare.
„În afară de asta, vorbim şi despre ceea ce se numeşte profilarea alegătorilor, adică se înregistrează datele cetăţenilor, opiniile lor la anumite subiecte, ei îşi fac o bază de date a numerelor de telefon, după care îi bombardează cu mesaje reieşind din opiniile lor”, a explicat Valeriu Paşa, precizând că este important ca cetăţenii să se asigure că aceste sondaje sunt autorizate.
„În mod normal, un sondaj veritabil, fie făcut la telefon, are întrebările formulate astfel încât să nu te influenţeze. În momentul în care te întreabă care este opinia ta şi-ţi dai seama că, de fapt, încearcă să te influenţeze, atunci probabil îţi dai seama că este un sondaj manipulator. Un anumit impact sigur că este. Dacă aceştia sună zeci de mii de oameni pe zi sau mii de oameni pe zi, le repetă falsuri, prezentându-le ca adevăruri, unii oameni încep să le creadă”, a punctat Paşa, potrivit sursei citate.
În opinia şefei echipei de analiză şi cercetare a Misiunii de Observare a Asociaţiei „Promo-LEX”, Mihaela Duca, pretinsele sondaje ar fi efectuate de reprezentanţi ai unor partide politice sau de unii „actori politici care nu neapărat sunt implicaţi în alegeri, dar ar putea să influenţeze opţiunea alegătorilor în mod neautorizat”.
„Vor să vadă care este bazinul lor de alegători şi unde are rost să-şi intensifice activitatea de campanie electorală (...). Pare să fie grav. Ar putea să apară mai multe dubii în privinţa corectitudinii şi legalităţii desfăşurării acestor sondaje. Din moment ce niciun partid politic sau concurent electoral nu şi-a asumat desfăşurarea acestor sondaje telefonice, nu a prezentat cheltuieli la CEC pentru efectuarea acestora, dacă se demonstrează că sondajele le aparţin, ar putea risca sancţiuni electorale pentru nedeclararea mijloacelor financiare. Desigur că asta ar putea influenţa opţiunea alegătorilor în mod neautorizat”, a declarat pentru ZdG reprezentanta Promo-LEX.
Conform Promo-LEX, în R. Moldova cadrul legal prevede clar cine poate efectua sondaje privind preferinţele politice ale alegătorilor, cum se autorizează acestea şi ce reguli trebuie respectate, mai scrie sursa citată.
Regulamentul CEC privind organizarea şi desfăşurarea sondajelor de opinie şi a exit-pollurilor în perioada electorală prevede că fiecare cercetare de acest tip, care vizează preferinţele politice ale alegătorilor, trebuie autorizată.
Mecanismul ar trebui să asigure corectitudine şi să prevină manipularea alegătorilor; însă, în practică, reţelele sociale şi platformele online au devenit un teren „ideal” pentru sondaje la negru, imposibil de verificat, a remarcat Asociaţia Promo-LEX.
