NATO despre China comunistă: Generează „provocări sistemice” pentru ordinea globală

NATO se va confrunta pentru prima dată cu ambiţia militară în creştere a regimului chinez, a declarat alianţa occidentală formată din 30 de naţiuni pe 14 iunie, descriind Beijingul ca generator de „provocări sistemice” pentru ordinea globală.

Textul, care apare în comunicatul final emis după încheierea unui summit de o zi la Bruxelles, semnalează o convergenţă în creştere în Occident, atrăgând atenţia asupra diferitelor ameninţări reprezentate de Beijing.

Comunicatul a survenit la o zi după ce Grupul celor Şapte naţiuni a emis o declaraţie spălăcită prin care critica încălcările drepturilor omului din Xinjiang şi Hong Kong şi practicile economice neloiale comise de regimul comunist chinez.

„Ambiţiile declarate ale Chinei şi comportamentul asertiv prezintă provocări sistemice pentru ordinea internaţională bazată pe reguli şi pentru domeniile relevante pentru securitatea alianţei”, se spune în comunicatul de 79 de puncte.

NATO a mai spus că influenţa tot mai mare a regimului chinez şi politicile sale internaţionale pot prezenta „provocări pe care trebuie să le abordăm împreună ca Alianţă”.

Joe Biden a continuat abordarea dură a Chinei trasată de fostul preşedinte Donald Trump, dar a subliniat nevoia cooperării cu aliaţii occidentali pentru a construi un front unic împotriva regimului.

Biden le-a spus aliaţilor europeni că apărarea lor este o „obligaţie sacră” pentru Statele Unite. „Articolul cinci este o obligaţie sacră”, a spus Biden, referindu-se la angajamentul de apărare colectivă al alianţei transatlantice. „Vreau ca toată Europa să ştie că Statele Unite sunt acolo.”

Polonia a criticat faptul că Joe Biden nu a găsit timp pentru a se întâlni cu aliaţii SUA din Europa de est - care au fost partenerii cei mai loiali ai SUA în faţa agresivităţii Rusiei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că prezenţa militară din ce în ce mai mare a Chinei din ţările baltice până în Africa implică faptul că NATO trebuie să fie pregătită.

„China se apropie de noi. Vedem acest lucru în spaţiul cibernetic, vedem activităţile Chinei în Africa şi vedem China investind puternic în propria noastră infrastructură critică”, a spus el, referindu-se la investiţiile chineze în porturi şi reţele de telecomunicaţii. „Trebuie să răspundem împreună ca o alianţă.”

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, la ultimul summit al Alianţei înainte de a demisiona în septembrie, a cerut „echilibru” în abordarea regimului şi dialogul continuu cu Beijingul.

"Dacă analizezi ameninţările cibernetice şi ameninţările hibride, dacă observi cooperarea dintre Rusia şi China, nu poţi ignora China pur şi simplu", a declarat Merkel reporterilor. „Dar nici nu trebuie să o exagerăm - trebuie să găsim echilibrul corect”.

"China este rivalul nostru în multe domenii, dar şi partenerul nostru în multe aspecte pe care le-am clarificat ieri la G7", a adăugat aceasta.

În timp ce Uniunea Europeană a desemnat deja Beijingul ca „rival sistemic”, guvernele din regiune au rămas în general în urmă faţă de Statele Unite şi alte ţări în recunoaşterea şi reacţia la acţiunile maligne ale Beijingului.

Liderii cheie europeni şi-au exprimat anterior ezitarea de a adera la politica agresivă a SUA faţă de regimul comunist. Acest lucru a fost parţial rezultatul legăturilor economice profunde ale naţiunilor cu Partidul Comunist Chinez, spun analiştii.

De exemplu, schimburile comerciale ale Germaniei cu China în 2020 au fost de peste 212 miliarde de euro, conform datelor guvernului german, ceea ce face din Beijing principalul partener comercial al motorului economiei europene.